Un apel video cu un „judecător de imigrare”, o uniformă federală sau un document cu sigla unei agenții nu reprezintă dovada că persoana din fața ta lucrează pentru guvern. Cazurile anunțate de Department of Justice în 2026 arată că escrocii pot construi proceduri false elaborate, cu robe, decoruri de tribunal, numere de identificare și firme juridice inventate.
Firma falsă care organiza „audieri” pe internet
Pe 20 februarie 2026, procurorii federali din Eastern District of New York au anunțat inculparea a cinci persoane acuzate că au operat o firmă juridică fictivă și au atras clienți prin Facebook. Potrivit acuzațiilor, membrii grupului se prezentau drept avocați, judecători de imigrare și ofițeri federali. În videoconferințe purtau robe sau uniforme și foloseau fundaluri care imitau săli de judecată și birouri guvernamentale.
Victimelor li se cereau date personale și li se spunea că presupusele proceduri virtuale le-au rezolvat dosarele. Consecințele au fost grave: unele persoane nu s-au mai prezentat la audierile lor reale, iar cel puțin o victimă a primit un ordin de deportare deoarece credea că problema fusese deja rezolvată. Ordinul a fost ulterior anulat. Anchetatorii au identificat peste 100.000 de dolari în tranzacții asociate presupusei fraude. Acuzațiile nu reprezintă condamnări, iar inculpații sunt considerați nevinovați până la o eventuală decizie definitivă.
Lecția este directă: o audiere reală nu trebuie confirmată prin Facebook, WhatsApp sau un link trimis de o „firmă” necunoscută. Data instanței se verifică separat, prin avocatul autorizat și prin sistemele oficiale ale autorităților de imigrare.
„Plătește și îți obțin cetățenia”
Un alt caz a fost anunțat în Massachusetts pe 6 mai 2026. Procurorii spun că un bărbat le-ar fi spus mai multor cetățeni brazilieni că lucrează pentru serviciile americane de imigrare și că, în schimbul unei sume, îi poate ajuta să obțină cetățenia. Acesta nu ar fi lucrat niciodată pentru guvern și ar fi primit mii de dolari de la victime.
Niciun agent USCIS nu poate vinde aprobarea unei cereri, cetățenia sau accelerarea informală a unui dosar. USCIS precizează că nu cere transferarea banilor către o persoană și nu acceptă Western Union, MoneyGram, PayPal sau gift cards pentru taxele de imigrare. Agenția nu contactează solicitanții prin conturile lor personale de social media.
Viză sau loc de muncă la Border Patrol contra cost
În Texas, o femeie a fost arestată în aprilie 2026 după ce ar fi pretins că este ofițer federal în două scheme diferite. În prima, le-ar fi promis victimelor că poate grăbi obținerea vizelor americane. În a doua, s-ar fi prezentat drept agent Border Patrol și ar fi cerut bani pentru uniforme și veste antiglonț necesare unor presupuse locuri de muncă. DOJ spune că femeia nu lucrase pentru guvern și nu putea acorda nici vize, nici posturi în cadrul Border Patrol.
Un post federal real nu se obține prin plata echipamentului către un intermediar. Recrutarea, verificarea candidatului și comunicarea se desfășoară prin canalele oficiale ale agenției.
Ce faci când primești un astfel de mesaj
Nu plăti și nu furniza SSN, A-Number, copii de pașaport, date bancare sau coduri de autentificare. Închide conversația și salvează capturi de ecran, adresa de email, numărul de telefon, profilul social și instrucțiunile de plată.
Nu suna înapoi la numărul afișat. Caller ID poate fi falsificat, iar escrocii pot folosi numele, funcția sau numărul real al unui angajat federal pentru credibilitate. FBI a avertizat în iulie 2026 că agențiile federale nu sună pentru a cere bani, informații bancare sau pentru a amenința cu arestarea.
Verifică dosarul direct în contul MyUSCIS, prin sistemul oficial de case status sau folosind datele de contact publicate pe un site care se termină în .gov. Pentru o audiere, verifică separat data instanței; nu considera anulată o programare doar pentru că o persoană necunoscută spune că „a rezolvat cazul”.
Frauda poate fi raportată la FTC prin ReportFraud, iar tentativele online pot fi reclamate și la FBI prin Internet Crime Complaint Center. Când cineva pretinde că lucrează pentru o agenție de imigrare, amenință sau cere bani, poate fi anunțată și poliția locală.
Cazurile DOJ arată că escrocheria nu arată întotdeauna improvizat. Poate avea uniforme, documente și decoruri convingătoare. Ceea ce o trădează este promisiunea imposibilă: rezultat garantat, acces special, dispariția unui dosar sau aprobarea contra unei plăți personale.
Surse folosite
U.S. Department of Justice, Eastern District of New York – inculparea grupului acuzat de audieri false și firmă juridică fictivă, 20 februarie 2026.
U.S. Department of Justice, District of Massachusetts – caz de impersonare a unui ofițer de imigrare, 6 mai 2026.
U.S. Department of Justice, Southern District of Texas – presupuse fraude cu vize și locuri de muncă Border Patrol, 23 aprilie 2026.
USCIS – reguli privind contactele oficiale și plățile.
FBI – avertisment privind falsificarea numerelor instituțiilor federale.
