Un apel telefonic poate deveni în 2026 mai periculos decât emailul clasic de phishing. Pentru prima dată, fraudele prin telefon – vishing – au ajuns pe primul loc în incidentele raportate la Directoratul Național de Securitate Cibernetică. În prima jumătate a anului, 42% dintre raportări au vizat astfel de tentative, față de 14% pentru phishing și 13% pentru fraudele prin SMS, cunoscute drept smishing.
Datele au fost prezentate în cadrul ING SAFE Talks, eveniment organizat împreună cu DNSC, Poliția Română și Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă. În aceeași perioadă, structurile Poliției Române competente în investigarea infracțiunilor informatice au înregistrat aproximativ 15.000 de dosare penale, iar la finalul lunii iunie aproximativ 72.000 de dosare se aflau încă în curs de soluționare.
Cum funcționează vishingul
Vishing vine de la „voice phishing”. Atacatorul sună victima și încearcă să o convingă că vorbește cu o persoană legitimă: angajat al unei bănci, polițist, reprezentant ANAF, specialist în securitate sau angajat al unei alte instituții cunoscute.
Scenariul poate începe cu un presupus credit solicitat în numele victimei, o tranzacție suspectă, un cont „compromis” sau o anchetă urgentă. Scopul este același: persoana apelată trebuie speriată suficient încât să ofere date, să aprobe o operațiune sau să mute banii într-un așa-zis „cont sigur”. Poliția Română avertizează că infractorii pot solicita coduri SMS, parole, informații de card, transferuri ori instalarea unor aplicații care le oferă acces la telefon sau calculator.
Numărul afișat pe telefon nu mai este o dovadă
Frauda devine mai credibilă prin caller ID spoofing. Atacatorii folosesc tehnologii VoIP pentru ca pe ecranul victimei să apară un număr diferit de cel real și, în unele cazuri, unul care pare să aparțină unei instituții cunoscute.
România a introdus în 2025 măsuri pentru blocarea anumitor apeluri provenite din străinătate care afișează în mod fraudulos numere naționale, însă Poliția avertizează în continuare că spoofingul nu a dispărut. Cu alte cuvinte, faptul că telefonul afișează un număr familiar nu este suficient pentru a demonstra cine se află la celălalt capăt al liniei.
AI face conversațiile mai convingătoare
DNSC spune că metodele de manipulare nu sunt neapărat noi, însă tehnologia s-a îmbunătățit semnificativ. Instrumentele de inteligență artificială pot ajuta grupările de fraudă să genereze texte mai naturale, să personalizeze scenarii și chiar să creeze voci sau materiale false mai convingătoare.
Atacurile exploatează în special trei elemente: emoția, urgența și solicitarea de informații sau acțiuni. Dacă apelantul creează panică și apoi spune că trebuie să faci ceva „acum”, există un motiv serios să oprești conversația și să verifici independent situația.
Persoanele de peste 50 de ani sunt vizate frecvent
Un studiu realizat în 2026 pe un eșantion național de 701 persoane bancarizate de peste 50 de ani arată că peste șase din zece respondenți au trecut prin cel puțin un tip de tentativă de fraudă. Mesajele și apelurile care imită bănci sau alte instituții sunt și cea mai cunoscută metodă în această categorie de vârstă.
Asta nu înseamnă că seniorii sunt singurele ținte. Oricine folosește servicii bancare, cumpără online sau are date personale disponibile public poate fi vizat.
Ce faci când primești un apel suspect
Regula cea mai sigură este simplă: închizi apelul și contactezi instituția folosind numărul oficial, găsit pe site, în aplicația băncii sau pe spatele cardului. Nu suna la numărul indicat de persoana care te-a contactat.
Nu comunica PIN-ul, codurile OTP, parolele, CVV-ul sau datele complete ale cardului. Nu instala aplicații de acces la distanță și nu transfera bani într-un „cont sigur”. Instituțiile legitime nu îți cer astfel de operațiuni pentru a „proteja” banii.
Dacă ai transmis deja date bancare sau ai aprobat o tranzacție, contactează imediat banca pentru blocarea instrumentelor de plată și monitorizarea contului. Dacă ai pierdut bani sau ai fost victima unei fraude, sesizează Poliția.
Schimbarea din 2026 este clară: escrocheria nu mai vine neapărat sub forma unui email prost scris. Poate veni printr-o voce calmă, un număr aparent legitim și o poveste construită special pentru a te face să reacționezi înainte să verifici.
Surse folosite
Directoratul Național de Securitate Cibernetică – statisticile privind vishingul, phishingul și smishingul în prima jumătate a anului 2026.
ING SAFE Talks 2026 – date privind fraudele, utilizarea AI și studiul privind persoanele de peste 50 de ani.
Poliția Română – avertizări privind spoofingul, apelurile false și metodele folosite pentru furtul datelor și banilor.
