România rămâne departe de adoptarea monedei euro. Raportul de convergență 2026 al Comisiei Europene arată că țara nu îndeplinește condițiile necesare pentru intrarea în zona euro, iar diferența cea mai evidentă apare la inflație: media pe 12 luni până în mai 2026 a fost de 8,4%, în timp ce valoarea de referință pentru criteriul stabilității prețurilor este de numai 2,7%.
Asta înseamnă că nivelul folosit pentru evaluarea României este de peste trei ori mai mare decât pragul european. Important însă: cei 8,4% nu reprezintă inflația dintr-o singură lună, ci media armonizată pe perioada iunie 2025–mai 2026, indicatorul utilizat oficial pentru criteriul de convergență.
De ce a crescut din nou inflația
Comisia arată că procesul de scădere a inflației s-a oprit în 2025. Inflația anuală armonizată a crescut de la 5,8% în 2024 la 6,8% în 2025, iar în mai 2026 ajunsese la 9,7% în termeni anuali.
Printre cauzele menționate se află eliminarea plafonării prețului electricității pentru gospodării în iulie 2025, majorarea TVA și a accizelor, scumpirea alimentelor și presiunile persistente din servicii. Ulterior, creșterea prețurilor energiei după izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu a adăugat o nouă presiune.
Prognoza Comisiei indică o inflație medie de aproximativ 7% în 2026 și 3,7% în 2027. Direcția este, deci, descendentă, dar Bruxelles-ul estimează că România va rămâne peste valoarea de referință pentru stabilitatea prețurilor inclusiv pe parcursul lui 2027.
Inflația nu este singura problemă
Chiar dacă România ar reduce rapid inflația, adoptarea euro nu ar deveni automată. Criteriile trebuie îndeplinite împreună.
România nu respectă în prezent nici criteriul finanțelor publice. Deficitul bugetar a fost de 7,9% din PIB în 2025, mult peste limita europeană de 3%. Comisia estimează o reducere la aproximativ 6,2% în 2026 și 5,8% în 2027, ceea ce înseamnă că distanța față de prag rămâne considerabilă. România trebuie să corecteze deficitul excesiv până în 2030.
Datoria publică era de 59,3% din PIB în 2025, încă sub reperul de 60%, dar BCE estimează pentru 2026 o creștere la aproximativ 61,6% din PIB.
Și dobânzile sunt prea mari
Un alt criteriu privește costul finanțării pe termen lung. În perioada iunie 2025–mai 2026, rata medie a dobânzilor pe termen lung pentru România a fost de 6,7%, față de valoarea de referință de 5,1%.
România nu îndeplinește, așadar, nici acest criteriu. Dobânzile ridicate reflectă inclusiv percepția investitorilor asupra inflației, deficitului și riscului fiscal al țării.
Leul nici măcar nu este în ERM II
Mai există o condiție importantă: stabilitatea cursului de schimb. Leul nu participă în prezent la Mecanismul Cursului de Schimb II – ERM II, etapa prin care o monedă trebuie să treacă înainte de adoptarea euro.
BCE arată că, la 17 iunie 2026, cursul era de 5,232 lei pentru un euro, ceea ce reprezenta o depreciere de aproximativ 5,1% față de nivelul mediu din iunie 2024. În perioada analizată, România a continuat să folosească un regim de flotare controlată.
Mai există și o problemă juridică. Comisia Europeană consideră că Legea privind Statutul BNR nu este complet compatibilă cu regulile necesare integrării în Eurosistem. Sunt menționate independența băncii centrale, interdicția finanțării monetare și integrarea juridică a BNR în viitorul Eurosistem.
Prin urmare, România nu are în acest moment un termen realist și confirmat pentru trecerea la euro. Raportul din 2026 arată că problema nu poate fi redusă la schimbarea bancnotelor sau la stabilirea unei date politice. Mai întâi trebuie coborâte durabil inflația și deficitul, reduse costurile de finanțare, stabilizat cursul în cadrul mecanismului european și modificată legislația relevantă.
România este obligată prin statutul său de membru UE să urmărească adoptarea euro, spre deosebire de Danemarca, care are o derogare specială. Dar în vara lui 2026, cifrele arată clar că distanța până la moneda unică rămâne mare.
Surse folosite
Comisia Europeană – Raportul de convergență 2026 și evaluarea oficială pentru România.
Banca Centrală Europeană – Raportul de convergență din iunie 2026, criteriile privind inflația, cursul și dobânzile.
Banca Centrală Europeană – comunicatul privind progresele statelor UE către adoptarea euro.
