Pentru mulți români stabiliți în Germania, cetățenia germană nu mai este doar o idee îndepărtată. După ani de muncă, chirie, taxe, școală pentru copii și viață construită acolo, întrebarea apare firesc: „Pot deveni cetățean german fără să pierd cetățenia română?”. În 2026, răspunsul este mult mai favorabil decât era acum câțiva ani, dar nu înseamnă că procesul este automat sau simplu.
Schimbarea majoră a venit prin noua lege germană a cetățeniei, intrată în vigoare la 27 iunie 2024. Ministerul Federal de Interne al Germaniei a explicat atunci că legea permite cetățenii multiple și reduce perioada generală de naturalizare de la 8 ani la 5 ani de ședere legală în Germania. Cu alte cuvinte, o persoană care îndeplinește condițiile poate cere cetățenia germană după 5 ani, fără să renunțe automat la cetățenia de origine.
Pentru români, partea cu dubla cetățenie este foarte importantă. România permite, în general, cetățenia multiplă, iar Germania nu mai cere în mod obișnuit renunțarea la cetățenia anterioară. Asta înseamnă că un român naturalizat în Germania poate rămâne și cetățean român, dacă situația personală nu ridică alte probleme juridice speciale. Ministerul german de Externe confirmă că, în principiu, persoanele non-germane pot avea dreptul la naturalizare după 5 ani de ședere legală, dacă îndeplinesc condițiile suplimentare.
Totuși, cei 5 ani nu sunt singura condiție. Portalul oficial „Make it in Germany” explică faptul că solicitantul trebuie să locuiască legal în Germania de peste 5 ani, să aibă un drept de ședere permanent sau un statut care poate duce la ședere permanentă, să își poată asigura traiul, să aibă cunoștințe suficiente de limba germană și să îndeplinească alte cerințe legate de identitate, integrare și respectarea ordinii democratice. Pentru cetățenii UE, inclusiv românii, dreptul de liberă circulație contează, dar tot trebuie demonstrată rezidența legală și stabilă.
Legea germană, prin articolul 10 din Staatsangehörigkeitsgesetz, prevede naturalizarea la cerere pentru străinul care are de 5 ani reședința obișnuită și legală în Germania, dacă identitatea și cetățenia sunt clarificate și dacă sunt îndeplinite condițiile cerute de lege. Printre acestea intră, în practică, capacitatea de întreținere, cunoștințele de germană, lipsa unor condamnări relevante și acceptarea principiilor constituționale germane.
Pentru românii care muncesc în Germania, cel mai sensibil punct poate fi venitul. Naturalizarea nu este gândită pentru persoane care depind permanent de ajutoare sociale, cu excepții prevăzute de lege pentru situații speciale. Dacă o familie aplică, autoritățile pot verifica dacă veniturile acoperă costurile de trai, chiria, copiii și alte obligații. De aceea, fluturașii de salariu, contractele de muncă, declarațiile fiscale și dovezile de asigurare pot deveni esențiale.
Un alt punct important este limba germană. În majoritatea cazurilor, se cere cel puțin nivelul B1. Pentru românii care lucrează în medii unde se vorbește mult românește, engleză sau limba comunității, acesta poate fi un obstacol real. Nu este suficient să „te descurci” la cumpărături sau la serviciu. Autoritățile pot cere certificate recunoscute sau dovada că limba a fost dobândită prin școală, studii ori alte forme acceptate.
În 2026 există și o modificare politică importantă de urmărit: opțiunea de naturalizare rapidă după 3 ani pentru persoane cu integrare excepțională a fost eliminată sau restrânsă în dezbaterile și schimbările recente semnalate la nivel european. Comisia Europeană, într-o sinteză despre Germania, menționează că guvernul federal a modificat legislația cetățeniei pentru a consolida legătura dintre naturalizare și integrarea sustenabilă, eliminând varianta de naturalizare accelerată după 3 ani. Cerința generală rămâne 5 ani de rezidență legală, alături de limba germană și independența financiară.
Pentru românii căsătoriți cu cetățeni germani, regulile pot fi diferite. Ministerul german de Externe precizează că perioada minimă de rezidență pentru soții cetățenilor germani este, de regulă, mai scurtă. Totuși, fiecare caz depinde de durata căsătoriei, locuirea efectivă în Germania, venituri, limbă și documente.
Pentru copiii românilor născuți în Germania, situația trebuie analizată separat. Legea germană prevede că un copil dobândește cetățenia germană la naștere dacă cel puțin unul dintre părinți este cetățean german. Copiii născuți în Germania din părinți străini pot dobândi cetățenia germană la naștere în anumite condiții, de exemplu dacă unul dintre părinți are rezidență legală de mai mulți ani și drept de ședere permanent.
Practic, românii care se gândesc la cetățenia germană ar trebui să înceapă cu un dosar simplu de verificare: câți ani de rezidență legală pot demonstra, ce statut au, ce venituri au, ce nivel de germană pot dovedi, dacă au cazier curat și dacă documentele românești sunt clare și actualizate. În multe orașe, programările pentru naturalizare pot dura mult, iar cererea poate fi blocată dacă lipsesc acte de identitate, certificate, traduceri sau dovezi de venit.
Germania a făcut naturalizarea mai accesibilă pe hârtie, dar nu a transformat-o într-o formalitate. Pentru românii care trăiesc stabil acolo, muncesc legal, vorbesc germană și au documentele în ordine, anul 2026 poate fi un moment bun să verifice eligibilitatea. Cetățenia germană poate aduce drept de vot, protecție consulară germană și stabilitate pe termen lung. Dar primul pas nu este aplicația grăbită, ci verificarea calmă a condițiilor oficiale.
Surse folosite
Ministerul Federal de Interne al Germaniei – informații despre noua lege a cetățeniei și naturalizare.
Ministerul german de Externe – reguli generale privind naturalizarea după 5 ani.
Make it in Germany – condiții pentru naturalizare și informații pentru cetățenii UE.
Gesetze im Internet – Staatsangehörigkeitsgesetz, articolul 10.
Comisia Europeană – sinteză privind schimbările recente ale cerințelor de cetățenie în Germania.
