Pentru românii din Italia, vestea despre Decreto Flussi 2026–2028 poate părea, la prima vedere, o știre care îi privește doar pe cetățenii din afara Uniunii Europene. Și este adevărat că românii, ca cetățeni UE, nu au nevoie de permis de muncă pentru a lucra în Italia. Dar subiectul rămâne important pentru mulți dintre ei: români care au firme, români care angajează personal, familii mixte, colaboratori din afara UE sau oameni care au rude în Republica Moldova, Ucraina, Albania, Filipine, India, Maroc ori alte țări non-UE.
Ministerul Muncii din Italia a anunțat că, pentru perioada 2026–2028, vor fi admise în Italia 497.550 de persoane din țări terțe pentru muncă sezonieră, muncă non-sezonieră și muncă autonomă. Cotele sunt împărțite astfel: 164.850 pentru anul 2026, 165.850 pentru 2027 și 166.850 pentru 2028. Decretul stabilește și distribuirea cotelor pe sectoare productive și categorii contractuale.
Ministerul de Interne confirmă aceeași cifră totală și menționează că primul click day pentru 2026 a fost stabilit pentru 12 ianuarie 2026. În sistemul italian, „click day” este ziua în care angajatorii pot trimite cererile în cadrul cotelor disponibile, iar viteza și pregătirea dosarului contează mult.
Pentru anul 2026, Portalul Integrazione Migranti arată că au fost autorizate 76.200 de intrări pentru muncă subordonată non-sezonieră, 650 pentru muncă autonomă și restul pentru muncă sezonieră, în special în sectoare precum agricultura și turismul. Cererile pot fi prezentate până la 31 decembrie 2026, dar numai în limita cotelor disponibile.
De ce contează pentru românii din Italia
Un român care lucrează ca angajat în Italia nu intră sub Decreto Flussi. Nu trebuie să aplice pentru aceste cote și nu are nevoie de „nulla osta” pentru a fi angajat. În schimb, un român care are o firmă în Italia poate fi direct interesat dacă vrea să angajeze personal din afara UE. Aici intră domenii precum construcții, agricultură, restaurante, hoteluri, îngrijire, curățenie, transport, logistică sau mici afaceri de familie.
De exemplu, un antreprenor român cu firmă în construcții poate avea nevoie de muncitori calificați. Un român care are un restaurant poate căuta personal de bucătărie sau personal sezonier. O familie românească poate avea nevoie de o îngrijitoare pentru o persoană în vârstă, iar persoana dorită poate fi cetățean non-UE. În astfel de cazuri, regulile Decreto Flussi devin relevante.
Reuters a relatat că Italia a decis să permită aproape jumătate de milion de vize de muncă pentru cetățeni non-UE în perioada 2026–2028, în contextul lipsei de forță de muncă și al problemelor demografice. Italia are o populație îmbătrânită și sectoare economice care depind tot mai mult de lucrători străini, inclusiv agricultură, îngrijire și servicii.
Atenție la dosare false și intermediari dubioși
Pentru angajatori, cea mai mare greșeală este să trateze procedura ca pe o simplă formalitate. Cererea trebuie să fie reală, locul de muncă trebuie să existe, iar angajatorul trebuie să poată demonstra că îndeplinește condițiile. În Italia au existat investigații privind cereri false depuse prin firme folosite pentru scheme de trafic sau imigrație ilegală. Reuters a relatat anterior despre peste 3.000 de cereri revocate în cadrul unei anchete privind lucrători non-UE și companii implicate în aplicații suspecte.
Pentru românii care au firme, mesajul este clar: nu acceptați să „sponsorizați” persoane fictive, nu vindeți promisiuni de muncă și nu lucrați cu intermediari care promit rezultate garantate contra unor sume mari. Dacă jobul nu este real sau documentele sunt false, riscul poate ajunge la probleme administrative, pierderea credibilității firmei și chiar anchete penale.
Ce trebuie verificat înainte de cerere
Înainte ca o firmă să depună o cerere, trebuie să verifice sectorul eligibil, tipul contractului, cota disponibilă, provincia, calendarul click day și documentele cerute. Ministerul Muncii publică circulare și dispoziții operative pentru aplicarea decretului, inclusiv note privind repartizarea teritorială a cotelor.
Pentru lucrătorul non-UE, procedura nu înseamnă „viza este garantată”. De obicei, angajatorul cere autorizația, apoi persoana urmează pașii pentru viză și intrare în Italia. După sosire, trebuie continuate formalitățile pentru ședere și muncă. Dacă lucrătorul vine fără documente corecte sau lucrează înainte de finalizarea procedurilor, pot apărea probleme.
Românii nu trebuie să confunde statutul lor cu statutul lucrătorilor non-UE
Aceasta este partea care trebuie spusă foarte clar. Românii pot munci în Italia datorită dreptului de liberă circulație în Uniunea Europeană. Ei nu intră în cotele Decreto Flussi. Însă soțul, soția, ruda, prietenul sau angajatul dintr-o țară non-UE poate avea nevoie de astfel de proceduri, în funcție de cetățenie, statut și tipul de muncă.
În comunitățile românești din Italia, informația circulă rapid, dar nu întotdeauna corect. Unii spun că „Italia dă vize”, alții că „oricine poate veni”. Realitatea este mai strictă: există cote, termene, sectoare eligibile și cereri depuse prin angajatori. Nu este o intrare liberă și nu este o garanție pentru toată lumea.
Pentru românii din Italia, Decreto Flussi 2026–2028 este o oportunitate doar dacă este folosit legal și informat. Pentru firme, poate însemna acces la personal într-o perioadă cu deficit de lucrători. Pentru familii mixte, poate fi o piesă importantă dintr-un plan de stabilire. Dar pentru cei care intră în procedură fără verificări, prin promisiuni sau intermediari agresivi, riscul poate fi mare. În Italia, ca peste tot în diaspora, actele bune sunt cele care se pot verifica oficial.
Surse folosite
Ministero del Lavoro – Flussi 2026–2028, decretul pentru 497.550 de intrări.
Ministero dell’Interno – Decreto Flussi 2026–2028 și calendarul click day.
Portale Integrazione Migranti – Flussi 2026 și cotele pentru muncă sezonieră, non-sezonieră și autonomă.
Ministero del Lavoro – circulare și dispoziții operative pentru Decreto Flussi 2026–2028.
Reuters – context privind aproape 500.000 de vize de muncă non-UE pentru Italia.
Reuters – investigații privind cereri false și aplicații revocate pentru lucrători non-UE.
