O notificare care apare brusc în itsme sau o cerere de plată prin Bancontact nu trebuie tratată ca o simplă formalitate, mai ales dacă vine după un apel, SMS sau e-mail alarmist. În Belgia, avertismentele publice ale Safeonweb, CCB Belgium, itsme și Bancontact arată același tipar: infractorii încearcă să obțină o confirmare rapidă, sub presiune, pentru o acțiune pe care victima nu a început-o.
Această alertă este una practică, bazată pe surse oficiale și pe recomandări publice existente. În sursele verificate pentru 26 septembrie 2026 nu apare o confirmare punctuală a unui incident nou în acea zi, deci informația trebuie citită ca ghid de prevenție pentru românii aflați în Belgia.
De ce confirmarea este momentul critic
În multe fraude digitale, mesajul sau apelul este doar începutul. Scopul real este ca persoana vizată să apese „confirm” într-o aplicație de identitate digitală, bancară sau de plată.
Safeonweb a avertizat în 2026 că utilizatorii nu trebuie să confirme prin itsme o acțiune pe care nu au inițiat-o. Schema descrisă este directă: escrocul sună, creează urgență, pretinde că trebuie rezolvată o problemă și cere victimei să accepte o solicitare în aplicație.
Riscul este că acea confirmare poate valida o autentificare sau o acțiune nedorită. Victima poate crede că blochează o fraudă, verifică o tranzacție sau ajută banca, dar de fapt îi oferă infractorului pasul de care are nevoie.
Cum arată scenariul folosit de escroci
CCB Belgium a descris cazuri în care infractorii sună și pretind că sunt de la Cardstop, invocând o tranzacție suspectă. Apoi încearcă să obțină coduri de verificare sau să convingă persoana apelată să deschidă itsme și să finalizeze autentificarea.
itsme avertizează, la rândul său, că infractorii pot pretinde că sunt de la bancă, de la o instituție publică sau chiar de la poliție. Pretextul se repetă: „trebuie rezolvată o problemă”, „trebuie blocată o plată” sau „trebuie verificată identitatea”.
Bancontact explică pe pagina sa dedicată securității că fraudele la plăți pot folosi mesaje, e-mailuri, site-uri false sau apeluri telefonice. Notorietatea Bancontact poate fi exploatată tocmai pentru ca solicitarea să pară credibilă.
Ce faci dacă primești o cerere neașteptată
Primul pas este să te oprești. Nu confirma imediat, nu introduce coduri și nu urma instrucțiuni primite prin telefon, SMS sau e-mail.
Dacă nu tu ai început autentificarea, plata sau verificarea, refuză solicitarea. Închide apelul dacă persoana insistă, te grăbește sau îți spune că pierzi bani dacă nu acționezi imediat.
Verifică apoi situația printr-un canal oficial. Folosește aplicația băncii, site-ul oficial tastat manual în browser sau numărul oficial publicat de instituție. Nu suna înapoi la numărul din mesaj și nu apăsa pe linkuri primite în conversație.
CCB Belgium avertizează și în contextul Fraudstop că, dacă primești un apel nesolicitat de la cineva care pretinde că reprezintă Fraudstop, trebuie să închizi. Nu comunica date personale, coduri bancare, PIN-uri, coduri itsme sau alți identificatori de securitate și nu permite accesul ori vizualizarea ecranului.
Semnele de alarmă pe care merită să le reții
Un semn clar este presiunea: „contul este atacat”, „trebuie să confirmi acum”, „banii vor dispărea” sau „este ultima șansă”. Fraudele funcționează tocmai pentru că victima este împinsă să acționeze repede.
Un alt semn de alarmă este cererea de a deschide o aplicație și de a confirma o acțiune pe care nu o recunoști. Dacă mesajul din aplicație nu corespunde unei acțiuni începute de tine, oprește procesul.
Tratează cu suspiciune orice cerere de coduri. Instituțiile legitime nu ar trebui să îți ceară telefonic PIN-ul, coduri bancare, coduri itsme sau date complete de card.
Regula simplă este aceasta: confirmi doar ce ai inițiat tu. Dacă solicitarea apare după un apel neașteptat, un SMS sau un e-mail alarmist, câteva minute de verificare prin canalul oficial sunt mai sigure decât o confirmare făcută sub presiune.
Întrebări frecvente
Pot confirma prin itsme dacă mă sună cineva de la bancă?
Nu, dacă nu tu ai început acțiunea. Închide apelul și verifică separat prin aplicația sau numărul oficial al băncii.
Ce fac dacă primesc o cerere Bancontact pe care nu o recunosc?
Nu confirma plata sau autentificarea. Verifică situația printr-un canal oficial și nu apăsa pe linkuri primite prin mesaj.
Este sigur dacă apelantul pare să aibă un număr oficial?
Nu te baza doar pe numărul afișat. Verificarea trebuie făcută printr-un canal oficial ales de tine, nu prin instrucțiunile primite în apel.
Trebuie să dau coduri itsme, PIN sau coduri bancare la telefon?
Nu. Nu comunica astfel de coduri prin telefon, SMS, e-mail sau aplicații de mesagerie.
Surse
- Don’t let yourself be pressured: don’t confirm anything via itsme® that you haven’t initiated yourself
- 44 Belgians forward phishing messages to suspicious@safeonweb.be
- Fraudstop: a centralised emergency number
- Using itsme safely
- Phishing, Smishing and Suspicious Calls
- Ensemble contre la fraude aux paiements
