Nu toate schimbările din legislația italiană îi vizează direct pe români, dar unele merită urmărite atent. Din 22 mai 2026, Italia aplică noi reguli pentru Permesso unico di lavoro, adică permisul unic de ședere și muncă pentru cetățenii din afara Uniunii Europene. Pentru românii din Italia, vestea nu înseamnă că au nevoie de un permis de muncă — cetățenii români, fiind cetățeni UE, pot munci în Italia fără autorizație specială. Totuși, schimbarea poate conta pentru românii care au afaceri, angajează personal non-UE sau au soț/soție, rude ori colaboratori din afara Uniunii Europene.
Ministerul italian dedicat integrării migranților a anunțat că noile norme au intrat în vigoare după publicarea în Gazzetta Ufficiale a Decretului legislativ nr. 83 din 16 aprilie 2026. Italia transpune astfel Directiva UE 2024/1233, care urmărește simplificarea procedurii unice pentru lucrătorii din țări terțe. Una dintre schimbările importante este reducerea termenului pentru eliberarea permisului unic după intrarea în Italia: documentul ar trebui emis de Questura în 30 de zile de la completarea cererii.
Pentru românii angajați în Italia, regula de bază rămâne aceeași: nu este necesar permis de muncă. Ambasada României la Roma explică faptul că, din 1 ianuarie 2012, cetățenii români pot fi angajați în Italia în aceleași condiții ca italienii, fără autorizație de muncă. Această precizare este importantă pentru cei care aud despre „permesso di lavoro” și cred că li se aplică automat. Nu li se aplică în același fel, pentru că România este stat membru UE.
Unde apare totuși legătura cu românii? În primul rând, la angajatori. Sunt români în Italia care dețin firme în construcții, transport, agricultură, îngrijire, curățenie, restaurante sau servicii. Dacă o firmă românească din Italia vrea să angajeze lucrători din afara UE, atunci procedurile de imigrare și muncă devin relevante. În acest context, Italia are deja stabilite cote pentru intrările legale de lucrători străini în perioada 2026–2028, prin așa-numitul Decreto Flussi. Pentru anul 2026 sunt prevăzute 76.200 de intrări pentru muncă subordonată non-sezonieră, 650 pentru muncă autonomă și 88.000 pentru muncă sezonieră.
A doua situație privește familiile mixte. Mulți români din Italia sunt căsătoriți sau au parteneri din Republica Moldova, Ucraina, Albania, Filipine, Maroc, India sau alte state non-UE. Pentru aceste persoane, regulile privind șederea și munca în Italia pot fi importante, mai ales atunci când intrarea sau dreptul de muncă depinde de proceduri administrative italiene. Românul, ca cetățean UE, are un statut diferit, dar membrul de familie non-UE poate avea nevoie de documente specifice, în funcție de situația concretă.
Schimbarea introdusă de Italia promite termene mai clare. Procedura menționată de autorități include două etape: până la 60 de zile pentru obținerea nulla osta al lavoro de către angajator și apoi 30 de zile pentru eliberarea permisului unic după intrarea în țară. În practică, rămâne de văzut cât de repede vor funcționa birourile locale, pentru că diferențele dintre provincii pot fi mari. Totuși, faptul că termenul este clar menționat oferă un punct de referință pentru angajați și angajatori.
Pentru românii care lucrează sezonier, în special în agricultură, turism sau servicii, un alt detaliu merită amintit. În decembrie 2025, Ispettorato Nazionale del Lavoro, în colaborare cu Ambasada României în Italia, Malta și San Marino, a publicat un document bilingv despre drepturile și obligațiile lucrătorilor sezonieri români. Documentul explică reguli privind angajarea, contractul, plata și modul în care pot fi semnalate încălcările. Chiar dacă nu este o știre din 2 iunie, rămâne foarte relevant pentru sezonul de muncă din 2026.
Ce ar trebui să facă românii din Italia? Cei care sunt angajați trebuie să știe că au aceleași drepturi de bază ca lucrătorii italieni: contract corect, salariu conform regulilor, contribuții și protecție la locul de muncă. Cei care sunt patroni sau PFA-uri trebuie să verifice atent dacă persoana pe care vor să o angajeze este cetățean UE sau non-UE, pentru că procedurile diferă radical. Iar cei care au familie din afara UE ar trebui să consulte sursele oficiale sau un patronato înainte de a depune cereri, pentru că situațiile personale pot schimba documentele necesare.
Pentru comunitatea românească din Italia, vestea principală este aceasta: românii nu pierd dreptul de a munci liber în Italia, dar noile reguli pentru lucrătorii non-UE pot influența firmele, familiile și colaborările lor. Într-o țară unde birocrația poate fi complicată, diferența dintre cetățean UE și cetățean non-UE trebuie înțeleasă clar înainte de orice angajare, mutare sau cerere oficială.
Surse folosite
Ministero del Lavoro / Portale Integrazione Migranti – noile reguli pentru Permesso unico di lavoro, în vigoare din 22 mai 2026.
Portale Integrazione Migranti – Decreto Flussi 2026 și cotele de intrare pentru lucrători străini.
Ambasada României la Roma – accesul cetățenilor români pe piața muncii din Italia.
Ispettorato Nazionale del Lavoro / Ambasada României în Italia – document informativ bilingv pentru lucrătorii sezonieri români.
