De la Facultatea de Inginerie Aerospațială din București la cercetarea avansată asupra aeronavelor Cessna Citation X și Bombardier CRJ-700, Ruxandra Mihaela Botez și-a construit în Canada o carieră care leagă universitatea de industria aeronautică. În 2026, cercetările coordonate la Montréal continuă să producă soluții pentru autopiloți adaptivi, aripi capabile să-și modifice forma și modele mai precise ale aeronavelor.
Ruxandra Botez este profesoară la École de technologie supérieure – ÉTS Montréal, fondatoarea și directoarea laboratorului LARCASE și titulara Tier 1 Canada Research Chair in Aircraft Modeling and Simulation Technologies. ÉTS precizează că deține această catedră din 2011.
De la București la Montréal
Parcursul ei începe în România. Academia Română arată că s-a născut la București și a absolvit Facultatea de Inginerie Aerospațială în 1984. A lucrat apoi la ICA Brașov, înainte de a emigra în Canada în 1987. La Montréal și-a continuat pregătirea cu un master la Polytechnique Montréal, iar în 1994 și-a finalizat doctoratul la McGill University.
După un stagiu postdoctoral la Auburn University, a lucrat între 1995 și 1997 la Bombardier Aerospace, înainte de a intra definitiv în mediul universitar canadian. Din 1998 activează la ÉTS, iar în 2003 a fondat Research Laboratory in Active Controls, Avionics and Aeroservoelasticity – LARCASE.
În 2024, Academia Română a ales-o membru de onoare, recunoaștere care leagă din nou parcursul său canadian de țara în care și-a început formarea profesională.
În laborator sunt testate aeronave reale, nu doar teorii
LARCASE dispune de infrastructură rar întâlnită într-un laborator universitar: un simulator de cercetare Level D pentru Cessna Citation X, un simulator Level D pentru Bombardier CRJ-700, sistemul autonom UAS-S4 și tunelul aerodinamic subsonic Price-Païdoussis. Nivelul D reprezintă cea mai înaltă categorie de certificare pentru fidelitatea dinamicii de zbor a acestor simulatoare.
Laboratorul listează colaborări cu organizații și companii precum Bombardier, CAE, Bell Textron, Thales, Hydra Technologies, NASA, NATO, ONERA și Universitatea Politehnica din București.
Miza cercetării este practică: aeronave mai eficiente, control mai bun, consum redus și sisteme capabile să reacționeze mai inteligent la condițiile de zbor.
În 2026, echipa lucrează la un autopilot adaptiv pentru Citation X
Un exemplu foarte recent este lucrarea publicată în aprilie 2026 privind dezvoltarea a două sisteme de autopilot adaptiv pentru Cessna Citation X, semnată de Ruxandra Botez împreună cu cercetătorii echipei sale.
Sistemele folosesc control prin dynamic inversion și rețele neuronale pentru a urmări viteza verticală, altitudinea și direcția aeronavei. Testele au inclus turbulență și rafale de vânt, iar rezultatele au fost comparate cu datele simulatorului Cessna Citation X. Autorii raportează că soluțiile adaptive au urmărit corect comenzile și au obținut rezultate mai bune în simulare decât controlerul de referință utilizat pe aeronava analizată.
Nu este singurul proiect publicat în 2026. Echipa lucrează și la modelarea motoarelor pentru CRJ-700, detectarea condițiilor de trim din date de flight test și utilizarea inteligenței artificiale în controlul aeronavelor.
Aripi care își schimbă forma pentru o aviație mai eficientă
Un alt proiect din 2026 analizează un morphing leading edge – o margine frontală a aripii care își poate modifica forma. Scopul este îmbunătățirea performanțelor la decolare și aterizare.
Cercetarea coordonată împreună cu parteneri internaționali indică potențial pentru reducerea rezistenței aerodinamice și a zgomotului, ceea ce poate contribui și la reducerea consumului de combustibil. Pentru moment, asemenea tehnologii sunt testate în special pe sisteme aeriene fără pilot, unde costurile și riscurile experimentale sunt mai mici.
Recunoaștere în ingineria aerospațială internațională
Lista distincțiilor este lungă. Ruxandra Botez este Fellow al Canadian Academy of Engineering, Canadian Aeronautics and Space Institute și Royal Aeronautical Society și a devenit AIAA Fellow în 2024.
Portalul oficial de cercetare al ÉTS inventariază sute de articole, lucrări și contribuții științifice asociate activității sale, inclusiv publicații noi în 2026.
Povestea Ruxandrei Botez este astfel mai mult decât cea a unui cercetător român care a reușit în Canada. În laboratorul său din Montréal se lucrează, concret, la modul în care aeronavele vor putea zbura mai inteligent, mai eficient și cu sisteme de control capabile să se adapteze în timp real.
Surse folosite
- École de technologie supérieure Montréal – profilul Ruxandrei Botez și LARCASE.
- Academia Română – biografia Ruxandrei Mihaela Botez.
- ÉTS Research Portal – publicații și proiecte 2026.
- ÉTS – Adaptive Autopilot Design and Implementation for Cessna Citation X.
- ÉTS – cercetarea privind aripile morphing.
