Câte minute pierde un tren din cauza infrastructurii feroviare și pe ce magistrală apar cele mai mari probleme? Aceste informații ar trebui să devină mult mai ușor de urmărit public, după aprobarea noului cadru de performanță pentru administratorul rețelei feroviare din România.
Guvernul a aprobat pe 20 august 2026, prin HG nr. 636/2026, Contractul de activitate și performanță al Companiei Naționale de Căi Ferate CFR SA pentru perioada 2026–2030. Documentul stabilește obligațiile companiei și ale Ministerului Transporturilor privind administrarea, finanțarea și monitorizarea infrastructurii feroviare.
Pe 26 august, ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, a prezentat și indicatorii pe care viitorul Consiliu de Administrație al CFR SA, pentru mandatul 2027–2031, va trebui să îi urmărească. Printre ei apare un criteriu care îi interesează direct pe pasageri: întârzierile cauzate de infrastructură.
Minutele pierdute vor fi măsurate pentru fiecare tren
Noua abordare separă întârzierile care pot fi imputate infrastructurii de cele provocate de operatorii feroviari.
Potrivit explicațiilor ministrului, minutele de întârziere generate de probleme ale infrastructurii vor fi măsurate pentru fiecare tren și raportate public lunar atât pentru întreaga rețea, cât și pentru fiecare magistrală feroviară.
Asta este important deoarece CFR SA nu trebuie confundată cu CFR Călători. CFR SA administrează infrastructura – linii, instalații, stații și alte elemente ale rețelei –, în timp ce trenurile de călători sunt operate de CFR Călători și de operatori privați.
Prin urmare, noul indicator urmărește în special întârzierile care pot fi atribuite stării sau funcționării infrastructurii.
București–Constanța, București–Brașov și Cluj–Oradea, printre rutele urmărite
Ministerul vrea și un program anual pentru eliminarea restricțiilor punctuale de viteză.
Efectul nu ar urma să fie raportat doar prin numărul kilometrilor reparați, ci și într-o formă mai ușor de înțeles pentru pasager: minute de călătorie câștigate.
Radu Miruță a indicat explicit rute precum București–Constanța, București–Brașov și Cluj–Oradea ca exemple pentru acest tip de raportare.
Pentru magistralele București–Constanța și București–Arad este prevăzută, potrivit ministrului, reducerea indisponibilității infrastructurii cu 8% pe an.
Totodată, pe tronsoanele deja modernizate, numărul kilometrilor pe care sunt eliminate restricții de viteză ar trebui să fie cel puțin egal cu cel al restricțiilor nou-apărute.
Minimum 30% din fondurile de întreținere ar urma să fie direcționate către protejarea acestor secțiuni modernizate.
Întârzierile ar putea produce și plăți între CFR și operatori
O altă schimbare anunțată privește sistemul de performanță dintre administratorul infrastructurii și operatorii feroviari.
Principiul prezentat de Ministerul Transporturilor este că partea responsabilă pentru o întârziere trebuie să suporte consecințe financiare. Astfel, sistemul ar urma să permită plăți efective între CFR SA și operatorii de transport, în funcție de cine a provocat întârzierea.
Această separare a responsabilității poate deveni importantă pentru călători: o întârziere provocată de o locomotivă defectă nu are aceeași cauză cu una produsă de o restricție de viteză, o problemă de semnalizare sau starea căii ferate.
Datele ar urma să fie disponibile și în format deschis
Planul merge mai departe decât publicarea unor rapoarte lunare.
Ministerul Transporturilor anunță că informațiile despre circulația trenurilor și întârzieri ar trebui publicate în format deschis, printr-o interfață publică, în cel mult 18 luni.
Acest lucru ar permite inclusiv dezvoltatorilor independenți să construiască aplicații și servicii care folosesc datele CFR pentru informarea călătorilor.
Sunt prevăzute și digitalizarea ordinelor de circulație, extinderea informării în timp real în stații și măsuri pentru accesibilitatea persoanelor cu dizabilități.
Noul Contract de activitate și performanță pentru 2026–2030 este deja în vigoare din 20 august și trebuie actualizat anual după aprobarea bugetului de stat. Guvernul îl descrie drept cadrul prin care vor fi legate finanțarea infrastructurii și evaluarea concretă a rezultatelor CFR SA.
Pentru pasager, testul va fi însă mult mai simplu decât orice indicator administrativ: dacă minutele de întârziere devin publice, va putea vedea mai clar unde se pierde timpul și, mai ales, dacă situația se îmbunătățește de la un an la altul.
Surse folosite
- Guvernul României, Hotărârea nr. 636/2026 privind Contractul de activitate și performanță al CFR SA pentru perioada 2026–2030.
- Guvernul României / AGERPRES, comunicatul privind actele adoptate la 20 august 2026.
- Digi24, 26 august 2026 – indicatorii anunțați pentru viitoarea conducere CFR SA și raportarea întârzierilor.
- CFR SA, informații privind sistemul de raportare și indicatorii de performanță ai administratorului infrastructurii.
