Rezultatele PISA 2025 pun din nou școala românească în fața unei întrebări simple, dar greu de ocolit: cât de bine îi pregătește sistemul pe elevi pentru viața reală? Ministerul Educației și Cercetării a publicat, pe 8 septembrie 2026, analiza „Sistemul educațional românesc în oglinda evaluărilor naționale și internaționale: Focus PISA 2025”, prezentată împreună cu Institutul de Științe ale Educației.
Documentul nu este doar o listă de scoruri. Miza lui este mai largă: folosirea datelor din PISA, din studiile internaționale IEA și din evaluările naționale pentru decizii de politică publică. Cu alte cuvinte, nu doar „ce note are România”, ci ce trebuie schimbat după ce aceste rezultate sunt puse cap la cap.
Ce măsoară PISA 2025
PISA este Programul pentru Evaluarea Internațională a Elevilor, derulat de OCDE. Testarea urmărește competențele elevilor de 15 ani la Lectură, Matematică și Științe, dar și felul în care aceștia pot folosi ceea ce învață în situații apropiate de viața reală.
Ediția 2025 a avut Științele ca domeniu principal, iar domeniul inovativ a fost „Învățarea în lumea digitală”. La nivel internațional au participat peste 760.000 de elevi din 91 de țări și economii, reprezentând aproximativ 33 de milioane de elevi de 15 ani.
România a fost reprezentată de 7.725 de elevi din 322 de școli. Potrivit Ministerului Educației, eșantionul este reprezentativ pentru aproximativ 172.000 de elevi de 15 ani, iar datele colectate în România au îndeplinit standardele de calitate stabilite de OCDE.
Rezultatele României: sub media OCDE
Elevii români au obținut, în medie, 425 de puncte la Științe, 419 la Matematică și 413 la Lectură. La Rezolvarea computațională a problemelor, domeniu evaluat pentru prima dată ca parte a componentei „Învățarea în lumea digitală”, scorul mediu a fost 442.
Toate aceste rezultate sunt sub media țărilor membre OCDE. Ministerul arată că, la Științe și Matematică, rezultatele din 2025 sunt apropiate de cele din 2022, în timp ce la Lectură s-a înregistrat o scădere de 16 puncte.
Datele mai arată că 48% dintre elevii români ating nivelul minim de competență la Matematică, 52% la Lectură și 54% la Științe. Prin comparație, mediile OCDE sunt de 65%, 69% și 74%. La performanțe ridicate, diferența rămâne vizibilă: 2% la Științe, aproximativ 4% la Matematică și 1% la Lectură, față de mediile OCDE de 7%, 8% și 6%.
Decalajul urban-rural rămâne una dintre marile probleme
Unul dintre cele mai importante semnale din analiza publicată de Minister este diferența dintre elevii din urban și cei din rural. Decalajele sunt de aproximativ 100 de puncte: 109 puncte la Matematică, 98 la Științe și 94 la Lectură.
Aceste diferențe nu sunt doar statistici tehnice. Ele arată că șansa unui copil de a ajunge la competențe solide depinde încă prea mult de locul în care învață și de contextul socioeconomic. De aceea, analiza vorbește despre sprijin multianual pentru școlile cu dezavantaje multiple și despre o diagnoză mai precisă a barierelor din fiecare comunitate rurală.
Tema este importantă și pentru românii plecați peste hotare, mai ales pentru familiile care păstrează legătura cu școala din România sau se gândesc la întoarcere. În aceeași zonă educațională, Diaspora International a relatat și despre profesorii români care vor putea preda în școli din străinătate, un subiect care arată cât de mult depinde educația de calitatea resursei umane.
Telefoanele, curiozitatea și învățarea digitală
Analiza nu prezintă doar probleme. Elevii români raportează un nivel de curiozitate peste media OCDE: 77%, față de 73%. De asemenea, 73% spun că sunt interesați să contribuie profesional la protejarea mediului, peste media OCDE de 62%.
În același timp, datele indică o legătură între distragerea atenției de către dispozitivele digitale la orele de Științe și scoruri mai mici. Diferența asociată este de 18 puncte în România, față de 11 puncte media OCDE. Proporția elevilor din școli cu politici de interzicere a telefoanelor mobile a urcat de la 22% în 2022 la 49% în 2025.
Ministerul include printre priorități continuarea politicilor de reducere a utilizării necurriculare a dispozitivelor digitale, dar și alfabetizarea în inteligență artificială, astfel încât accesul la noile competențe să nu depindă doar de resursele familiei.
De la rezultate la politici publice
Partea esențială a analizei este trecerea de la date la intervenții. Ministerul indică nevoia de identificare timpurie a problemelor de alfabetizare funcțională, evaluare standardizată, monitorizare integrată a participării școlare și a progresului, formare continuă pentru profesori și folosirea sistematică a datelor de context din PISA și studiile IEA.
Aceste măsuri cer timp, bani și consecvență. Iar când vorbim despre bugete publice, discuția se leagă inevitabil de felul în care România își finanțează prioritățile. Într-o analiză separată, am explicat cum se pot vedea împrumuturile statului în taxe, dobânzi și investiții publice.
PISA 2025 nu oferă soluții rapide, dar oferă un diagnostic util. Dacă datele vor rămâne doar într-un comunicat, impactul va fi limitat. Dacă vor fi folosite pentru politici coerente, mai ales în școlile vulnerabile, analiza poate deveni un punct de plecare real pentru schimbare.
Întrebări frecvente
Ce este PISA 2025?
PISA 2025 este o evaluare internațională derulată de OCDE, care măsoară competențele elevilor de 15 ani la Lectură, Matematică și Științe. Ediția din 2025 a avut Științele ca domeniu principal.
Câți elevi români au participat la evaluare?
România a fost reprezentată de 7.725 de elevi de 15 ani din 322 de școli. Potrivit Ministerului Educației, eșantionul reprezintă aproximativ 172.000 de elevi de această vârstă.
Care au fost scorurile României?
Elevii români au obținut 425 de puncte la Științe, 419 la Matematică, 413 la Lectură și 442 la Rezolvarea computațională a problemelor. Rezultatele sunt sub media țărilor membre OCDE.
Ce priorități indică analiza Ministerului Educației?
Printre priorități se află sprijinul pentru alfabetizarea funcțională, evaluarea standardizată, reducerea decalajelor urban-rural, formarea profesorilor și folosirea datelor PISA pentru politici educaționale.
