Noua lege a salarizării din sectorul public a devenit una dintre cele mai tensionate teme politice ale verii. Proiectul revizuit a fost publicat pe 17 iulie, însă nu este încă lege și poate fi modificat în Parlament. PNL cere adoptarea rapidă pentru protejarea banilor din PNRR, PSD spune că nu va vota o formulă care reduce veniturile bugetarilor, iar AUR anunță că respinge forma actuală. Sindicatele avertizează, la rândul lor, că noua grilă poate ascunde pierderi în zona sporurilor și a muncii suplimentare.
Cum ar urma să fie calculate salariile
Proiectul păstrează raportul de 1 la 8 între cel mai mic și cel mai mare salariu de bază din sistemul bugetar. Pentru anul 2027 este prevăzută o valoare de referință de 4.100 de lei, care se înmulțește cu coeficientul funcției ocupate. Grila este împărțită în 12 grade salariale, cu coeficienți care pornesc de la 1 și ajung la 8.
Vechimea ar continua să conteze. Gradațiile pot majora salariul de bază cu procente cuprinse între 2,5% și 7,5%, iar la stabilirea vechimii ar urma să fie luate în considerare inclusiv perioadele lucrate anterior în afara sectorului bugetar. Pentru angajații aflați astăzi sub nivelul propus de noua grilă, sistemul poate aduce o creștere sau o poziționare mai bună.
În schimb, un salariu de bază mai mare nu garantează automat un venit lunar mai mare. Venitul final depinde și de sporuri, gărzi, ture, ore lucrate în weekend sau de sărbători și alte indemnizații. Aici se află miezul conflictului.
Cine poate câștiga din noul sistem
Teoretic, legea ar trebui să îi avantajeze pe angajații din instituții unde funcții similare sunt plătite diferit sau unde salariile de bază au rămas în urma altor familii ocupaționale. Introducerea unei valori de referință comune și a unor coeficienți mai clari poate reduce situațiile în care persoane cu responsabilități comparabile primesc venituri foarte diferite.
Unele corecții cerute de personalul medical au fost incluse în forma din 17 iulie. Federația Solidaritatea Sanitară confirmă revenirea sporului de tură la 15%, a plății gărzii la domiciliu la 40% din tariful orar și modificarea unor coeficienți. Plata pentru munca în zilele libere ar crește față de versiunile anterioare ale proiectului, dar sindicatul susține că nivelul propus rămâne sub cel actual pentru o parte dintre angajați.
Proiectul poate avantaja și unele categorii de conducere sau funcții reașezate în grade superioare. Tocmai de aceea, efectul real nu poate fi evaluat doar după valoarea de referință. Este nevoie de simulări pentru fiecare familie ocupațională.
Cine spune că riscă să piardă
Cele mai ferme avertismente vin din sănătate. Sindicatele susțin că sporurile pentru condiții de muncă sunt formulate ca valori „de până la” un anumit procent, fără un nivel minim garantat. De asemenea, limitarea numărului de angajați care pot primi anumite sporuri ar putea lăsa o parte din personal fără compensația pentru riscurile reale ale locului de muncă.
Ministerul Sănătății ceruse încă din iunie coeficienți mai buni pentru personalul medical, plata corectă a responsabilității și recunoașterea muncii în condiții dificile. Instituția a atras atenția că sănătatea era poziționată sub alte categorii profesionale, deși implică răspundere și risc ridicate.
Și alte grupuri reclamă pierderi. Sindicatul funcționarilor parlamentari contestă metodologia utilizată pentru evaluarea funcțiilor, iar sindicatele din silvicultură susțin că eliminarea sporului de risc ar putea reduce veniturile cu aproximativ 25%. Acestea sunt estimări sindicale, nu efecte confirmate printr-o lege adoptată.
De ce se ceartă partidele
În luna mai, PSD, PNL, USR și UDMR semnaseră un acord politic prin care promiteau că niciun angajat public nu va pierde din venitul total. Acordul limita impactul bugetar suplimentar din 2027 la opt miliarde de lei și prevedea aplicarea integrală de la 1 ianuarie 2027. Forma publicată în iulie indică însă intrarea în vigoare la 1 decembrie 2026, diferență care trebuie clarificată în procesul parlamentar.
PSD condiționează votul de păstrarea veniturilor, în timp ce PNL avertizează că amendamentele nu trebuie să destabilizeze bugetul sau să întârzie absorbția banilor europeni. AUR spune că nu va vota proiectul actual, iar liderii fostei coaliții urmează să reia negocierile.
Legea reprezintă Jalonul 420 din PNRR, de care este legată o finanțare de aproximativ 770 de milioane de euro. Ministerul Muncii susține că varianta actuală îndeplinește condițiile jalonului și respectă traiectoria fiscală, dar decizia finală aparține Parlamentului și, ulterior, Comisiei Europene.
Pentru bugetari, adevărul nu va fi în sloganurile partidelor, ci în fluturașul de salariu. Până când sunt publicate simulări complete și legea este adoptată, nimeni nu poate spune onest că toate categoriile vor câștiga sau că pierderile sunt imposibile.
Surse folosite
Ministerul Muncii și AGERPRES – forma revizuită a proiectului, valoarea de referință și condițiile PNRR.
Administrația Prezidențială – acordul politic PSD–PNL–USR–UDMR și garanția privind veniturile totale.
Federația Solidaritatea Sanitară – observațiile privind sporurile, gărzile și riscurile de diminuare a veniturilor.
Ministerul Sănătății – propunerile pentru salarizarea personalului medical.
Radio România Actualități și AGERPRES – pozițiile politice exprimate în 20 iulie 2026.
