România intră în ultima parte a lunii iulie cu un nou motiv de tensiune politică: șase reforme legislative considerate esențiale pentru Planul Național de Redresare și Reziliență nu sunt încă finalizate. Sorin Grindeanu, președintele Camerei Deputaților și liderul PSD, propune înființarea unei „comisii de criză” la nivelul Parlamentului, care să negocieze și să urgenteze adoptarea proiectelor până la instalarea unui guvern cu puteri depline.
Propunerea a fost prezentată luni, 20 iulie 2026. Potrivit lui Grindeanu, patru dintre cele șase proiecte restante se află deja în Parlament, însă noua lege a salarizării bugetarilor și legea integrității nu fuseseră încă depuse. Comisia ar trebui să reunească reprezentanții partidelor și să construiască majoritățile necesare pentru votarea reformelor. Deocamdată, este o propunere politică, nu o structură deja înființată.
Ce reforme condiționează banii europeni
Premierul interimar Ilie Bolojan a prezentat anterior lista celor șase proiecte legislative considerate prioritare: legea salarizării unitare, reglementările privind incompatibilitățile, sistemul de recompensare a personalului Ministerului Finanțelor pentru îmbunătățirea colectării, reforma funcției publice, Codul urbanismului și legea privind decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire.
Primele patru reforme ar fi asociate fiecare unei finanțări de aproximativ 770 de milioane de euro, iar ultimele două, unor sume de câte 972 de milioane de euro. Cumulat, valoarea depășește 5 miliarde de euro. Asta nu înseamnă că România pierde automat întreaga sumă într-o singură zi, ci că plățile europene aferente depind de îndeplinirea jaloanelor și pot fi reduse sau suspendate dacă reformele nu sunt realizate.
Planul funcționează pe baza unor rezultate verificate de Comisia Europeană. România primește tranșele de bani dacă adoptă reformele și finalizează investițiile asumate. Îndeplinirea parțială poate duce la o plată parțială, iar neîndeplinirea unui jalon poate bloca partea de finanțare legată de acesta.
De ce este nevoie de o sesiune extraordinară
Parlamentul se află în vacanță, dar poate fi convocat într-o sesiune extraordinară pentru dezbaterea proiectelor. Grindeanu ceruse încă de la începutul lunii iulie o asemenea sesiune la finalul lunii, considerând-o obligatorie pentru protejarea fondurilor PNRR. Ilie Bolojan a susținut aceeași soluție și a precizat că senatorii și deputații pot vota inclusiv online în cadrul unei sesiuni extraordinare.
Blocajul este amplificat de statutul guvernului interimar. Potrivit explicațiilor lui Bolojan, executivul demis nu mai poate folosi instrumente precum angajarea răspunderii pentru a trece rapid reformele, ceea ce mută centrul deciziei în Parlament. Acolo însă este necesar un acord între partide aflate într-un conflict politic tot mai dur.
PSD și PNL se acuză reciproc de întârzierea proiectelor. Grindeanu susține că parlamentarii fostei puteri nu au depus la timp toate inițiativele restante, în timp ce Bolojan cere PSD să nu lege votul pentru banii europeni de nemulțumirile politice și de negocierile pentru formarea unui nou guvern.
Legea salarizării, cea mai sensibilă reformă
Cea mai dificilă negociere este probabil noua lege a salarizării în sectorul public. În mai, PSD, PNL, USR și UDMR semnaseră un acord prin care se angajau să adopte legea până la finalul sesiunii parlamentare, cu aplicare integrală de la 1 ianuarie 2027. Documentul prevedea și protejarea veniturilor totale ale angajaților, precum și limitarea impactului suplimentar asupra bugetului. Termenul asumat pentru jalon fusese 1 iulie 2026, însă proiectul nu a fost adoptat până atunci.
Reforma provoacă nemulțumiri în sănătate, administrație și alte domenii bugetare. Sindicatele cer simulări, garanții pentru sporuri și protejarea veniturilor, în timp ce statul trebuie să evite o creștere a cheltuielilor care ar agrava deficitul. Tocmai această combinație explică de ce negocierile tehnice au devenit rapid politice.
Pentru cetățeni, disputa nu este doar despre relațiile dintre PSD, PNL și USR. Fondurile PNRR finanțează spitale, digitalizare, infrastructură, energie și reforme administrative. Dacă Parlamentul nu găsește rapid o majoritate, România riscă să primească mai puțini bani europeni exact într-o perioadă în care bugetul public are nevoie de investiții și de surse de finanțare mai ieftine.
Comisia propusă de Grindeanu poate deveni o soluție numai dacă produce texte legislative și voturi, nu încă o rundă de declarații. Până la convocarea sesiunii extraordinare, partidele trebuie să decidă dacă folosesc reformele PNRR ca instrument de negociere sau le tratează ca pe o obligație a statului român.
Surse folosite
Radio România Actualități – propunerea privind comisia parlamentară de criză și situația celor șase proiecte.
AGERPRES – lista reformelor, valorile asociate și necesitatea convocării unei sesiuni extraordinare.
Administrația Prezidențială – acordul politic privind noua lege a salarizării și termenul jalonului PNRR.
AGERPRES – pozițiile divergente ale lui Sorin Grindeanu și Ilie Bolojan privind responsabilitatea adoptării reformelor.
