Spitalele publice și private din România ar putea fi obligate să aplice reguli mai clare și mai uniforme pentru prevenirea, depistarea și raportarea infecțiilor asociate asistenței medicale. Ministerul Sănătății a publicat pe 7 iulie 2026 un proiect de ordin care schimbă modul în care unitățile sanitare cu paturi trebuie să organizeze activitatea de control al infecțiilor.
Important: măsurile nu sunt încă prezentate ca reguli definitive. La data documentării, proiectul se afla în procedura de transparență decizională, iar forma finală poate fi modificată înainte de aprobare și publicare.
Planuri de prevenire actualizate în fiecare an
Una dintre obligațiile propuse este actualizarea anuală a planului de prevenire și limitare a infecțiilor din fiecare spital. Nu ar mai trebui să existe un document făcut o singură dată și păstrat formal într-un dosar. Planul trebuie adaptat la secțiile spitalului, tipurile de pacienți, circuitele medicale, riscurile identificate și microorganismele depistate.
Ministerul propune reguli unitare pentru supraveghere, prevenire și raportare, precum și pentru organizarea structurilor specializate cunoscute sub denumirile SPIAAM sau CPIAAM. Spitalele ar trebui să asigure personal calificat, echipamente, materiale de protecție și resursele necesare funcționării acestor structuri.
Pe hârtie, aproape toate spitalele au proceduri de igienă și control epidemiologic. Diferența reală apare însă la personal, dotări, capacitatea de testare și rapiditatea cu care un focar este identificat și izolat. Noul cadru încearcă să reducă aceste diferențe dintre unități.
Laboratoarele de microbiologie ar trebui să funcționeze permanent
Una dintre cele mai importante prevederi vizează funcționarea permanentă a laboratoarelor de microbiologie. Acestea sunt esențiale pentru diagnosticarea rapidă a infecțiilor și pentru identificarea bacteriilor sau a altor microorganisme rezistente la antibiotice.
Un rezultat primit rapid poate schimba tratamentul pacientului și poate preveni răspândirea unei infecții în secție. Dacă analiza întârzie, medicii pot fi nevoiți să înceapă tratamente antibiotice cu spectru larg, care nu sunt întotdeauna cele mai potrivite și pot contribui la apariția rezistenței antimicrobiene.
Proiectul urmărește ca spitalele să aibă acces continuu la diagnostic microbiologic, nu doar în anumite intervale sau prin soluții greu de folosit în timpul nopții și în weekend.
Raportarea ar urma să fie făcută după reguli comune
Ministerul vrea și o raportare mai unitară a infecțiilor asociate actului medical. Această schimbare contează deoarece cifrele raportate oficial pot fi influențate de modul în care fiecare spital caută, confirmă și înregistrează cazurile.
Un spital care testează mai mult și raportează corect poate părea, în statistici, că are mai multe infecții decât unul care investighează insuficient. Din acest motiv, un număr mai mare de cazuri raportate nu înseamnă automat că spitalul este mai puțin sigur. Uneori poate indica o supraveghere mai serioasă.
Regulile comune ar trebui să ajute autoritățile să compare datele, să identifice focarele și să vadă unde sunt necesare personal, echipamente sau controale suplimentare.
Izolarea pacienților și informarea aparținătorilor
Proiectul introduce cerințe mai clare pentru izolarea pacienților cu risc epidemiologic. Spitalul trebuie să limiteze transmiterea microorganismelor către alți bolnavi, vizitatori și cadre medicale, fără ca izolarea să fie aplicată arbitrar sau fără explicații.
Ministerul menționează și informarea pacienților și a aparținătorilor cu privire la măsurile de prevenire. În practică, familia ar trebui să știe de ce sunt necesare halatul, masca, mănușile, limitarea vizitelor sau igiena atentă a mâinilor.
Pentru personalul medical sunt prevăzute măsuri mai clare în caz de expunere accidentală la sânge sau alte produse biologice. Astfel de incidente trebuie evaluate și gestionate rapid, deoarece pot implica riscuri profesionale serioase.
Ce poate face pacientul
Pacientul sau aparținătorul poate întreba dacă personalul și-a igienizat mâinile înaintea unei proceduri, poate semnala murdăria, lipsa materialelor de protecție sau apariția unor simptome noi și poate cere explicații despre măsurile de izolare. Aceste întrebări nu trebuie privite ca lipsă de respect, ci ca parte a siguranței medicale.
Febra, secrețiile apărute la nivelul unei plăgi, durerea accentuată sau agravarea stării după internare trebuie comunicate imediat personalului medical. Nu orice infecție apărută în timpul spitalizării este automat provocată de o eroare, dar fiecare suspiciune trebuie evaluată.
România investește și prin PNRR în echipamente și proiecte destinate reducerii infecțiilor asociate asistenței medicale, însă aparatura singură nu este suficientă. Sunt necesare personal, testare rapidă, raportare corectă și proceduri respectate zilnic.
Proiectul Ministerului poate aduce un cadru mai coerent, dar rezultatul va depinde de aplicare. Un ordin bine scris nu poate preveni infecțiile dacă laboratorul nu are specialiști, secția nu are suficiente materiale sau cazurile sunt raportate doar formal.
Surse folosite
Ministerul Sănătății – proiectul de ordin privind prevenirea și limitarea infecțiilor asociate asistenței medicale.
Ministerul Sănătății – comunicatul privind laboratoarele permanente, raportarea unitară și protecția personalului medical.
Ministerul Sănătății – investiții PNRR pentru reducerea infecțiilor din spitale și modernizarea sistemului sanitar.
