În multe familii românești din Italia, tradiția nu mai arată ca în satul bunicilor. Nu se transmite doar la masa de duminică, nici doar prin povești spuse acasă. Se vede în copii care învață cântece românești după orele de școală, în adolescenți care urcă pe scenă la evenimente comunitare, în tineri care poartă ia la un festival local sau participă la concursuri de limbă, eseuri, muzică ori dans.
Este o poveste de succes mai tăcută, dar importantă: generația tânără a românilor din Italia încearcă să țină legătura cu România fără să se rupă de Italia. Iar în 2026, această punte culturală devine și mai vizibilă.
O comunitate mare are nevoie și de rădăcini culturale
Românii rămân una dintre cele mai numeroase comunități străine din Italia. Datele publicate de Tuttitalia, pe baza ISTAT, indică peste 1 milion de cetățeni români rezidenți în Italia la 1 ianuarie 2025, cu prezențe importante în Lazio, Lombardia, Piemonte și Veneto.
În spatele acestor cifre sunt familii stabilite de ani buni, copii născuți în Italia, elevi care vorbesc italiana perfect, dar care aud româna acasă. Pentru ei, identitatea românească nu vine automat. Trebuie construită: prin limbă, prin comunitate, prin repetiții, prin evenimente, prin profesori și părinți care insistă că rădăcinile nu trebuie uitate.
Un rol important îl are proiectul LCCR – Limbă, Cultură și Civilizație Românească, coordonat prin Institutul Limbii Române. Pe pagina dedicată Italiei, ILR menționează activități și unități școlare în regiuni precum Lombardia și Piemonte, inclusiv grupe în Bergamo, Cremona și Torino.
Festivalurile devin lecții vii
Pentru copiii și tinerii români din diaspora, un festival cultural nu este doar un spectacol. Este o lecție vie. Acolo văd costume populare, dansuri, cântece, poezie, teatru, povești și simboluri care altfel ar rămâne doar în fotografii sau în amintirile părinților.
În Italia, aceste inițiative apar în mai multe forme: evenimente organizate de asociații românești, spectacole în comunități locale, momente dedicate Zilei Naționale, Zilei Limbii Române sau Zilei Iei, dar și proiecte mai mari, susținute instituțional. Institutul Cultural Român are în rețeaua sa structuri la Roma și Veneția, iar activitatea ICR include domenii precum literatura, muzica, teatrul, dansul, filmul și artele vizuale.
Pentru un adolescent român din Italia, participarea la un astfel de eveniment poate însemna mai mult decât o apariție pe scenă. Poate fi momentul în care înțelege că limba română nu este „limba de acasă pe care o vorbesc părinții”, ci o parte din identitatea lui.
Anul Cultural România-Italia 2026 aduce un context favorabil
În 2026, aceste eforturi locale sunt puse într-un cadru mai larg prin Anul Cultural România-Italia. Agerpres a relatat că proiectul a fost prezentat oficial la Roma în noiembrie 2025 și este descris ca primul proiect bilateral de o asemenea anvergură între cele două țări. Primul semestru, din decembrie 2025 până în iulie 2026, este dedicat promovării culturii române în Italia, cu expoziții, teatru, balet, film, concerte și dezbateri.
Chiar dacă multe dintre evenimentele mari sunt organizate în instituții culturale importante, impactul poate ajunge și în comunitate. Când România este prezentă la Roma, Milano, Bari sau Palermo prin artiști, expoziții și spectacole, tinerii români din Italia primesc un mesaj puternic: cultura lor are loc pe scene respectate, nu doar în spații private.
Concursurile dau curaj copiilor români
Concursurile culturale au un rol special. Un copil care recită în română, scrie un eseu despre Brâncuși, cântă o melodie populară sau participă la un atelier de creație nu învață doar „despre România”. Învață să se exprime, să nu îi fie rușine de originea lui și să vadă bilingvismul ca pe un avantaj.
Institutul Limbii Române subliniază în misiunea sa promovarea limbii române și a elementelor de cultură și civilizație românească în afara țării, inclusiv prin proiecte adresate elevilor români din diaspora.
Pentru părinți, aceste activități sunt și o formă de echilibru. Copiii se integrează în școala italiană, își fac prieteni italieni, cresc în societatea italiană, dar rămân conectați la o parte importantă din familie și din istoria lor.
Povestea tinerilor români din Italia nu este una despre nostalgie, ci despre continuitate. Tradiția nu se păstrează perfect, ca într-un muzeu. Se schimbă, se adaptează, se mută în săli de clasă, pe scene, în festivaluri și în concursuri. Iar acolo, printre două limbi și două lumi, mulți copii români învață că pot aparține ambelor.
Surse folosite
Tuttitalia / ISTAT – date despre cetățenii români rezidenți în Italia.
Institutul Limbii Române – pagina LCCR Italia și misiunea ILR.
Institutul Cultural Român – rețeaua ICR și domeniile de activitate culturală.
Agerpres – Anul Cultural România-Italia 2026.
