Pentru mulți români plecați de ani buni în străinătate, relația cu actele românești a fost mereu complicată. Ai cetățenie română, dar nu mai ai domiciliu în România. Ai pașaport românesc cu domiciliul în străinătate, dar când ajungi în țară ți se cere uneori un act de identitate românesc. Pentru cei reveniți temporar sau definitiv din diaspora, o modificare legislativă importantă schimbă această situație: cetățenii români fără domiciliu în România pot solicita carte electronică de identitate.
Ministerul Afacerilor Interne a anunțat în martie 2025 că Guvernul a aprobat modificări în domeniul actelor de stare civilă și al actelor de identitate, una dintre ele fiind posibilitatea ca românii care locuiesc în străinătate și nu au domiciliu în România să poată cere noua carte electronică de identitate. Măsura este relevantă mai ales pentru românii stabiliți în diaspora, pentru cei care se întorc periodic în țară și pentru cei care vor să folosească mai ușor servicii administrative românești. (mai.gov.ro)
Baza legală apare în OUG nr. 17/2025, care introduce prevederea potrivit căreia cetățeanul român care locuiește în străinătate poate solicita eliberarea cărții electronice de identitate fără domiciliu în România. Documentul nu transformă automat persoana într-un rezident cu domiciliul în România. Diferența este importantă: CEI poate avea mențiunea „fără domiciliu în România”, iar domiciliul efectiv al persoanei rămâne în străinătate, dacă acesta este statutul declarat și dovedit. (legislatie.just.ro)
Ce trebuie prezentat? Potrivit ordonanței, solicitantul trebuie să aibă un pașaport simplu electronic sau temporar cu menționarea țării de domiciliu, aflat în termen de valabilitate. Alternativ, poate prezenta documente eliberate de autoritățile străine, în original, din care rezultă că locuiește în acea țară, împreună cu traducere autorizată în limba română, dacă este cazul. Textul legal mai prevede și deținerea unui cont validat în platforma HUB de servicii a MAI, cu excepția minorilor sub 18 ani. (legislatie.just.ro)
Pentru românii reveniți din diaspora, această noutate poate simplifica situații practice: relația cu instituțiile, identificarea în proceduri administrative, accesul la servicii digitale și folosirea viitoare a semnăturii electronice asociate cărții electronice de identitate. DGEP explică faptul că CEI include componentă electronică și poate fi folosită pentru semnarea electronică a documentelor, prin aplicațiile dedicate puse la dispoziție pe HUB MAI. (dgep.mai.gov.ro)
Un alt detaliu util este programarea. Platforma HUB MAI arată că solicitarea se face prin programare online, iar cererea poate fi depusă la orice sector sau localitate disponibilă în sistem, indiferent de adresa de domiciliu. Programările se fac în limita locurilor afișate, iar situația se poate modifica în timp real. (hub.mai.gov.ro) (dgep.mai.gov.ro)
Costurile trebuie verificate înainte de programare. MAI a precizat că prima carte electronică de identitate se eliberează gratuit pentru cetățenii români începând cu vârsta de 14 ani, în limita fondurilor disponibile prin PNRR. Pentru o altă carte electronică de identitate, taxa comunicată este de 67 de lei, iar pentru cartea de identitate simplă taxa este de 38 de lei. (mai.gov.ro)
Atenție însă la o confuzie frecventă: această carte electronică de identitate fără domiciliu în România nu este același lucru cu stabilirea domiciliului în România. Dacă o persoană se întoarce definitiv în țară și vrea să își stabilească domiciliul la o adresă din România, procedura este diferită și presupune documente privind spațiul de locuit. Pentru cei care încă locuiesc în străinătate, noua posibilitate oferă un act românesc modern, fără obligația de a declara un domiciliu românesc pe care nu îl au.
Pentru familiile din diaspora, regula contează și pentru copii. Din 2025, CEI a fost extinsă și pentru copiii sub 14 ani, MAI precizând că în cazul acestora documentul poate fi folosit pentru călătorie și pentru stabilirea identității în proceduri administrative. (mai.gov.ro) Părinții trebuie totuși să verifice separat documentele cerute pentru minori, pentru că procedura diferă față de adulți.
Recomandarea practică este simplă: înainte de drum, verificați HUB MAI, lista de documente, localitatea unde există locuri disponibile și valabilitatea pașaportului. Dacă folosiți acte străine pentru a dovedi domiciliul sau reședința în altă țară, verificați dacă este necesară traducerea autorizată. Iar dacă situația este mai complicată, de exemplu redobândire de cetățenie, copii născuți în străinătate sau acte de stare civilă netranscrise, cereți informații direct de la serviciul de evidență a persoanelor înainte să faceți programarea.
Pentru românii din diaspora, noua carte electronică de identitate nu este doar un document în plus. Este o punte administrativă cu România, utilă mai ales pentru cei care trăiesc între două țări: lucrează afară, au familie în țară, dețin bunuri în România sau se gândesc să revină. Important este să nu fie tratată ca o formalitate făcută pe fugă. Verificarea actelor înainte de programare poate economisi drumuri, timp și nervi.
Surse folosite
Ministerul Afacerilor Interne – anunț privind posibilitatea ca românii fără domiciliu în România să ceară CEI.
Portal Legislativ – OUG nr. 17/2025 privind modificările la actele de identitate.
HUB MAI – documente necesare și informații utile pentru cartea electronică de identitate.
DGEP – întrebări frecvente despre cartea electronică de identitate, programare și semnătură electronică.
MAI – informații despre costuri, gratuitate și extinderea CEI.
