Pentru părinții români din Belgia, titlul poate crea o confuzie: neerlandeza nu devine obligatorie în 2026 în toate școlile francofone din țară. Regula trebuie înțeleasă regional. În școlile francofone din Regiunea Bruxelles-Capitală, studierea neerlandezei ca a doua limbă este deja obligatorie, în timp ce în partea francofonă a Valoniei școlile pot preda, în funcție de program și localitate, neerlandeză, engleză sau germană.
Diferența există deoarece Bruxelles este oficial bilingv, franceză-neerlandeză. Școlile din capitală aparțin fie sistemului francofon, fie celui neerlandofon, însă statutul bilingv al regiunii influențează și programa de limbi. O școală francofonă rămâne cu predare principală în franceză; copilul nu este transferat automat într-un sistem bilingv și nici celelalte materii nu sunt predate integral în neerlandeză.
De la ce clasă se studiază neerlandeza
Legea belgiană privind regimul lingvistic în învățământ prevede, pentru școlile primare din Bruxelles, predarea celei de-a doua limbi începând cu al doilea ciclu al școlii primare. Concret, sunt prevăzute trei ore pe săptămână în anii trei și patru de primar și cinci ore pe săptămână în anii cinci și șase. Într-o școală francofonă din Bruxelles, această a doua limbă este neerlandeza.
Reforma trunchiului comun din învățământul francofon pune mai mult accent pe începerea consecventă a unei limbi moderne din clasa a treia primară. Regula generală pentru Federația Wallonia-Bruxelles nu transformă însă neerlandeza în limbă obligatorie pentru fiecare copil din Valonia: acolo poate fi aleasă și engleza sau germana, în funcție de școală și zonă.
Pentru anul școlar 2026–2027, părinții trebuie să verifice programa exactă direct la instituția aleasă. Numărul real de ore, manualele, nivelul clasei și activitățile suplimentare pot diferi, deși obligația predării neerlandezei în școlile francofone din Bruxelles rămâne.
Ce înseamnă pentru un copil venit recent din România
Un copil care ajunge în clasa a patra sau a cincea poate intra într-un colectiv care studiază deja neerlandeza de unul sau doi ani. Școala trebuie anunțată clar că elevul este nou în sistem și nu a urmat aceeași programă. Părintele poate cere informații despre nivelul așteptat, evaluări, materiale de recuperare și eventuale ore de sprijin.
Copilul nu trebuie confundat cu un elev care urmează învățământul neerlandofon. În școala francofonă, disciplinele principale rămân în franceză, iar neerlandeza este o materie distinctă. Pentru un copil român, provocarea poate fi dublă: consolidarea francezei necesare la matematică, științe și comunicarea zilnică, plus începerea sau recuperarea neerlandezei.
De ce poate conta neerlandeza mai târziu
În Bruxelles, cunoașterea ambelor limbi oficiale poate ajuta la continuarea studiilor, la accesul la activități organizate de instituții flamande și, ulterior, la găsirea unui loc de muncă. Totuși, părinții nu ar trebui să transforme materia într-o sursă permanentă de presiune. Un copil care învață simultan franceză, neerlandeză și păstrează româna acasă are nevoie de timp și de obiective realiste.
Ajutorul concret poate însemna zece sau cincisprezece minute zilnic de vocabular, desene animate sau cărți adaptate vârstei, activități sportive în neerlandeză și comunicare regulată cu profesorul. Meditațiile nu sunt automat necesare; ele devin utile dacă școala confirmă că diferența de nivel afectează rezultatele.
Ce trebuie întrebat înainte de înscriere
Părinții români ar trebui să ceară școlii răspunsuri precise: din ce clasă începe neerlandeza, câte ore sunt pe săptămână, ce nivel se cere unui elev nou, dacă există sprijin pentru copiii care nu au studiat anterior limba și dacă sunt organizate activități de imersiune.
Mesajul esențial este clar: obligația privește în special școlile francofone din Bruxelles, nu toate școlile francofone din Belgia. Pentru un copil român, schimbarea nu înseamnă abandonarea francezei, ci adăugarea unei competențe care poate deveni foarte utilă într-un oraș oficial bilingv.
Surse folosite
Legea belgiană din 30 iulie 1963 privind folosirea limbilor în învățământ și regimul aplicabil școlilor din Bruxelles.
Informații despre predarea limbilor moderne în învățământul francofon și introducerea cursurilor din clasa a treia primară.
Informații despre organizarea separată a sistemelor școlare francofon și neerlandofon din Bruxelles.
