În Belgia, ia românească nu mai apare doar la evenimentele comunității sau la sărbătorile din diaspora. În ultimii ani, iar mai ales în 2026, ea a fost prezentată într-un cadru mai amplu: prin cercetare, expoziții, dialog cultural și proiecte oficiale care o așază într-un context european. Pentru românii din Belgia, asta contează mult. Înseamnă că un obiect cunoscut din familie sau din copilărie este văzut aici nu ca simplu costum festiv, ci ca patrimoniu cultural viu.
Unul dintre cele mai vizibile momente din 2026 a fost proiectul „Ia românească: marcă identitară și diplomație culturală”, organizat pe 6 și 7 iunie la Castelul Rixensart, în apropiere de Bruxelles. Evenimentul a fost realizat de Institutul Cultural Român Bruxelles, împreună cu Ambasada României în Belgia, Asociația Bazar Diplomatic și Fundația Mérode–Rixensart. Programul nu s-a limitat la o prezentare festivă. A inclus dezbateri, expoziții, dans, lansări de carte și ateliere interactive despre rolul iei în identitatea culturală, relația cu satul românesc, influența asupra modei contemporane și chiar protejarea prin drepturi de proprietate intelectuală.
Aici apare partea cea mai interesantă: ia nu a fost tratată ca un obiect decorativ, ci ca subiect serios de reflecție și cercetare. În cadrul evenimentului au fost anunțate șase paneluri tematice moderate de cercetătoarea Cristina Păiușan-Nuică, cu participarea unor specialiști, artiști și promotori culturali. Tema centrală a fost clară: ia poate funcționa ca instrument de diplomație culturală, adică drept un simbol prin care România își spune povestea într-un spațiu internațional, fără discurs rigid și fără formalism inutil.
Această abordare are și o bază solidă. UNESCO a înscris în 2022 „Arta cămășii cu altiță” pe Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității, ca element comun României și Republicii Moldova. În descrierea oficială, UNESCO arată că este vorba despre o practică transmisă în principal de femei, realizată manual, cu fibre naturale și tehnici complexe de cusătură, iar interesul pentru ea crește tocmai pentru că este o formă de relaxare, identitate și legătură vizibilă cu trecutul. Această recunoaștere oferă și în Belgia un argument puternic pentru prezentarea iei în contexte academice și diplomatice, nu doar folclorice.
Pe lângă zona de cercetare, Belgia a oferit și o platformă artistică. La Bruxelles, casa culturală belgo-română Arthis a organizat în iunie 2026 expoziția de pictură „Ecouri ale iei românești”, semnată de artista Andrada Ababei. Aici, ia a fost reinterpretată vizual, într-un limbaj artistic contemporan. Este un exemplu bun despre cum patrimoniul poate circula între tradiție și creație actuală, fără să-și piardă sensul.
În paralel, ia a continuat să fie prezentă și în spațiul public belgian, într-o formă accesibilă și foarte vizibilă. Primăria Bruxelles a inclus în calendarul orașului evenimentul „Manneken-Pis and Romanian Traditional Costume Day”, organizat pe 10 mai 2026, când celebra statuie a purtat costum tradițional românesc. Poate părea un gest simbolic, dar în realitate este un semn de recunoaștere culturală într-unul dintre cele mai turistice și cunoscute puncte din capitala belgiană.
Toate aceste inițiative arată că ia românească este promovată în Belgia pe mai multe niveluri în același timp. Pe de o parte, există nivelul instituțional, prin ICR, ambasadă și parteneriate culturale. Pe de altă parte, există componenta artistică, unde artiștii și curatorii o interpretează și o pun în valoare. În plus, există dimensiunea comunitară, unde diaspora o poartă, o explică și o conectează la propria identitate.
Pentru românii din Belgia, succesul nu stă doar în faptul că ia este admirată. Mai important este că ea intră într-un dialog serios despre patrimoniu, memorie și reprezentare. Când un simbol românesc ajunge într-un castel de lângă Bruxelles, într-o expoziție, într-o dezbatere sau chiar în programul public al orașului, nu mai vorbim doar despre tradiție păstrată, ci despre cultură care circulă, convinge și creează punți.
Belgia, cu instituțiile sale europene și cu viața sa culturală internațională, este un loc foarte potrivit pentru acest tip de vizibilitate. Iar ia românească reușește aici ceva rar: să fie în același timp obiect de patrimoniu, temă de cercetare, sursă de inspirație artistică și formă de diplomație culturală care vorbește simplu, dar puternic, despre România.
Surse folosite
Institutul Cultural Român Bruxelles – proiectul „Ia românească: marcă identitară și diplomație culturală”, 6–7 iunie 2026
UNESCO Intangible Cultural Heritage – „The art of the traditional blouse with embroidery on the shoulder (altiţă)”
Primăria Bruxelles – „Manneken-Pis and Romanian Traditional Costume Day”, 10 mai 2026
Arthis – expoziția „Echo’s van de Roemeense Blouse / Ecouri ale iei românești”, Bruxelles, iunie 2026
AGERPRES – prezentarea ediției 2026 a simpozionului dedicat iei românești în Belgia
