Un român care s-a pensionat după ani de muncă în Canada și s-a mutat în România nu trebuie să accepte automat reținerea standard de 25% aplicată nerezidenților. Convenția fiscală dintre Canada și România conține o regulă mult mai favorabilă: pentru plățile periodice de pensie, Canada poate impozita numai partea din totalul anual care depășește 12.000 CAD, iar impozitul canadian asupra acelei diferențe nu poate depăși 15%.
Este însă esențial un detaliu: scutirea de 12.000 CAD privește impozitul canadian reținut la sursă. Nu înseamnă automat că primii 12.000 CAD sunt scutiți și de impozitare în România.
Trebuie să fii rezident fiscal în România
Regula din convenție se aplică unei pensii provenite din Canada și plătite unei persoane care este rezidentă fiscal în România. Faptul că banii intră într-un cont bancar românesc nu este suficient.
Convenția stabilește rezidența după criterii precum domiciliul permanent, centrul intereselor personale și economice și locul șederii obișnuite. ANAF reamintește și că persoanele sosite în România pentru perioade mai mari de 183 de zile pot avea obligația de a depune chestionarul pentru stabilirea rezidenței fiscale.
CPP și OAS intră în regulă
Tabelul oficial actualizat de Service Canada pentru persoanele care locuiesc în România arată:
- OAS – cotă canadiană de maximum 15%;
- CPP sau QPP – maximum 15%;
- CPP/QPP death benefit – 25%;
- primii 12.000 CAD din totalul pensiilor canadiene eligibile sunt scutiți de non-resident tax dacă este obținută aprobarea necesară.
Excepția pentru primii 12.000 CAD nu se aplică CPP sau QPP death benefits.
Convenția include explicit în articolul privind pensiile și social security payments, deci nu este vorba exclusiv despre o pensie privată de la un fost angajator.
12.000 CAD este limita totală, nu pentru fiecare pensie
Dacă aceeași persoană primește mai multe pensii din Canada, plafonul nu se multiplică.
De exemplu, un rezident fiscal în România primește într-un an:
CPP: 8.000 CAD
OAS: 6.000 CAD
Total: 14.000 CAD
Primii 12.000 CAD pot intra în scutire, iar Canada poate aplica maximum 15% asupra celor 2.000 CAD rămași. În acest exemplu, impozitul canadian maxim rezultat din convenție ar fi 300 CAD.
Dacă totalul pensiilor periodice eligibile este 18.000 CAD, baza asupra căreia Canada poate reține maximum 15% este 6.000 CAD, deci maximum 900 CAD.
CRA precizează că, atunci când există mai mulți plătitori canadieni, trebuie declarat totalul estimat al pensiilor primite de la aceștia, tocmai pentru ca plafonul să nu fie aplicat de mai multe ori.
Scutirea nu se aplică singură: trebuie depus NR5
Pentru ca plătitorul canadian să reducă efectiv reținerea, pensionarul trebuie să depună la Canada Revenue Agency formularul NR5 – Application by a Non-Resident of Canada for a Reduction in the Amount of Non-Resident Tax Required to Be Withheld.
CRA analizează cererea și trimite apoi pensionarului și plătitorului o autorizație scrisă cu tratamentul fiscal permis. Până când această autorizație nu există, plătitorul nu poate aplica din proprie inițiativă scutirea.
În cazul pensiilor pentru rezidenți ai României, CRA indică expres formularul NR5 pentru obținerea scutirii aferente primilor 12.000 CAD. În mod normal, aprobarea NR5 poate acoperi o perioadă de cinci ani, dacă situația contribuabilului nu se schimbă.
Ce se întâmplă cu impozitul în România
Aici apare partea pe care pensionarii nu trebuie să o confunde cu scutirea canadiană.
Articolul 18 din convenție permite și României, ca stat de rezidență, să impoziteze pensia. În același timp, Canada păstrează un drept limitat de impozitare la sursă. Pentru evitarea dublei impuneri, articolul 23 prevede că România acordă, în limitele stabilite de convenție, credit pentru impozitul pe venit plătit în Canada.
ANAF a publicat în iunie 2026 o informare specială privind pensiile externe și confirmă principiul: când statul-sursă are drept limitat de impozitare, rezidentul român declară venitul în România, iar impozitul se regularizează utilizând metoda de evitare a dublei impuneri prevăzută de convenție.
Așadar, pentru un pensionar revenit definitiv în România, pașii importanți sunt: confirmarea rezidenței fiscale, inventarierea tuturor pensiilor canadiene, depunerea NR5 și păstrarea documentelor NR4 care arată impozitul efectiv reținut în Canada.
Surse folosite
- Department of Finance Canada – Convenția dintre Canada și România, articolele 18 și 23.
- Service Canada – Non-Resident Tax Rates by Country, România.
- Canada Revenue Agency – Pensions and similar payments / Form NR5.
- ANAF – Convenția România–Canada, articolul 18.
- ANAF – Informare din 10 iunie 2026 privind pensiile obținute din străinătate.
