Un dosar de corupție deschis în două companii strategice ale industriei românești de apărare a ajuns în fața Tribunalului București. DNA îi acuză pe directorul general al Uzinei Mecanice București, pe directorul general și pe directorul comercial ai Uzinei Mecanice Plopeni că ar fi primit bani în legătură cu achiziții, comenzi, contracte și aprobarea unor facturi.
Cei trei directori, alături de administratorul în fapt al mai multor firme care aveau relații comerciale cu uzinele, au fost reținuți pentru 24 de ore începând din 23, respectiv 24 iulie 2026. Procurorii au cerut arestarea preventivă pentru 30 de zile, însă Tribunalul București a dispus arestul la domiciliu pentru toate cele patru persoane. Hotărârea din 24 iulie nu era definitivă.
Este important de precizat că dosarul se află în faza de urmărire penală. Acuzațiile prezentate de DNA nu reprezintă condamnări, iar persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri definitive.
Directorul de la București ar fi primit 12 plăți egale
Potrivit procurorilor, directorul general al Uzinei Mecanice București, Mihai Rafiu, ar fi primit între 18 decembrie 2025 și 16 iulie 2026 suma totală de 48.000 de lei. Banii ar fi fost remiși în 12 tranșe a câte 4.000 de lei, direct sau prin intermediul unei alte persoane.
DNA susține că plățile ar fi avut legătură cu inițierea unor proceduri de achiziție, desfășurarea contractelor dintre uzină și firmele controlate în fapt de administratorul cercetat, precum și cu aprobarea facturilor emise de aceste societăți. Acuzația formulată este luare de mită în formă continuată, alcătuită din 12 acte materiale.
Acuzațiile de la Uzina Mecanică Plopeni
În cazul directorului general al Uzinei Mecanice Plopeni, Tiberiu Alexandru Pîrvu, procurorii vorbesc despre 25.900 de lei, primiți în trei tranșe în perioada mai–iulie 2026. Sumele ar fi fost oferite în legătură cu aprobarea comenzilor și efectuarea plăților pentru contractele încheiate cu firmele administratorului cercetat.
Directorul comercial al uzinei, Liliana Sorescu, este acuzat într-o situație separată că ar fi pretins și primit 24.250 de lei, în mai multe tranșe. În schimb, ar fi intervenit în lansarea comenzilor către aceleași firme și în formalitățile necesare recepționării bunurilor livrate.
Procurorii descriu și un al doilea episod. În februarie 2026, directoarea comercială ar fi primit 3.800 de dolari de la reprezentantul altor societăți aflate în relații contractuale cu uzina. Ulterior, ea ar fi susținut că bancnotele erau false și ar fi primit din nou echivalentul sumei, respectiv 17.200 de lei, în perioada 15 mai–29 iunie. Și aceste afirmații fac parte din acuzația procurorilor și urmează să fie verificate în procedura judiciară.
Aproximativ 500.000 de euro găsiți la percheziții
În timpul percheziției efectuate la domiciliul directorului general de la Plopeni, anchetatorii afirmă că au găsit numerar în lei și valută, în valoare totală de aproximativ 500.000 de euro. Banii au fost ridicați pentru instituirea unei măsuri asigurătorii.
Această sumă nu trebuie prezentată automat drept mită. Comunicatul DNA menționează găsirea și ridicarea banilor, însă proveniența lor și eventuala legătură cu infracțiunile investigate trebuie stabilite prin probe. Confundarea numerarului descoperit cu mita descrisă în dosar ar depăși informațiile confirmate oficial.
De ce cazul are o miză mai mare
Contractele vizate aveau ca obiect în principal servicii de mentenanță, achiziții de materiale și alte prestări de servicii. Procurorii verifică astfel nu producția de armament în sine, ci modul în care anumite firme private ar fi primit comenzi, contracte și plăți din partea companiilor de stat.
Cazul apare într-un moment în care România pregătește investiții de miliarde de euro în apărare și încearcă să extindă producția internă. În acest context, integritatea achizițiilor și controlul furnizorilor devin esențiale. Chiar și contractele aparent obișnuite — reparații, mentenanță sau materiale — pot afecta costurile și capacitatea operațională a unei uzine dacă sunt atribuite pe baza unor plăți nelegale.
DNA precizează că urmărirea penală continuă și față de alte persoane. Următoarele etape pot include administrarea de noi probe, contestarea măsurilor preventive și, eventual, trimiterea în judecată. Până atunci, acuzațiile trebuie prezentate exact: există un dosar penal și suspiciuni susținute de procurori, nu o vinovăție stabilită definitiv.
Surse folosite
Direcția Națională Anticorupție – comunicatul din 24 iulie 2026 privind acuzațiile, sumele și perchezițiile.
AGERPRES, preluată de Economica.net – măsura arestului la domiciliu decisă de Tribunalul București.
Digi24 – actualizarea privind respingerea propunerii de arestare preventivă.
