Legea franceză privind combaterea fraudelor sociale și fiscale, promulgată la 25 iunie 2026, oferă organismelor de securitate socială instrumente mai largi de verificare. Pentru românii asigurați în Franța, acest lucru poate însemna controale mai atente asupra indemnizațiilor de concediu medical, rambursărilor, condițiilor de rezidență sau schimbărilor de situație care influențează drepturile la prestații.
Un control CPAM nu înseamnă însă automat că pacientul a comis o fraudă. Legea păstrează procedura contradictorie, posibilitatea de a trimite explicații și documente, precum și dreptul de a contesta decizia. Diferența importantă este că traseul de recurs nu este identic pentru toate măsurile.
Ce se schimbă prin legea antifraudă
Din 27 iunie 2026, organismele de securitate socială sunt obligate să efectueze verificări atunci când primesc informații sau constată fapte care lasă să se presupună existența unei fraude. Agenții autorizați pot verifica acordarea prestațiilor, respectarea condițiilor de rezidență și autenticitatea documentelor folosite pentru deschiderea sau menținerea drepturilor. Constatările agenților de control au valoare juridică până când persoana controlată prezintă dovezi contrare.
Legea permite și o cooperare mai strânsă între CPAM și organismele de asigurare complementară. Informațiile transmise trebuie să fie strict necesare pentru identificarea presupusei fraude și a prestațiilor vizate. Datele medicale sunt limitate la natura actelor sau serviciilor verificate, iar informațiile trebuie șterse când suspiciunea este înlăturată și persoana este scoasă din cauză.
În cazul unei fraude dovedite privind indemnizațiile zilnice de concediu medical, CPAM poate transmite angajatorului documentele strict necesare pentru caracterizarea fraudei. Textul vorbește despre fraudă „avérée”, nu despre o simplă suspiciune.
Ce sancțiuni poate aplica CPAM
Consecințele pot include recuperarea sumelor plătite necuvenit, avertisment sau penalitate financiară. Pot fi vizate declarațiile incorecte, omiterea unei schimbări de situație și nerespectarea regulilor care a dus la plata nejustificată a unei prestații.
Codul securității sociale păstrează însă o protecție importantă: pentru mai multe abateri, penalitatea nu trebuie aplicată dacă persoana demonstrează că a acționat cu bună-credință. O eroare administrativă, un document neînțeles sau declararea tardivă nu trebuie confundate automat cu intenția de fraudă.
În regimul general, penalitatea poate ajunge la 70% din sumele implicate. Pentru fraudele stabilite în cazurile definite prin reglementări, plafoanele pot urca până la 300% din sumele prezentate nejustificat la rambursare, iar pentru frauda organizată până la 400%. Unele detalii de aplicare depind încă de decretele prevăzute de lege.
Pacientul trebuie informat înaintea sancțiunii
CPAM trebuie să comunice persoanei faptele reproșate și să îi permită să transmită observații. După analizarea răspunsului, directorul casei poate opri procedura, poate emite un avertisment sau poate aplica o penalitate motivată.
Decizia trebuie să indice suma, modalitatea de plată sau eventualele rețineri din prestațiile viitoare și căile de atac. În cazul în care CPAM s-a bazat pe informații obținute de la terți pentru a opri prestațiile sau a recupera bani, persoana trebuie informată despre conținutul și originea acelor informații.
Pacientul ar trebui să răspundă în scris și să atașeze toate dovezile relevante: certificate medicale, contract de muncă, fluturași de salariu, documente privind domiciliul, bilete de călătorie, schimburi de mesaje cu CPAM și orice dovadă care explică neconcordanța.
Unde se contestă decizia
Pentru o decizie administrativă obișnuită, precum refuzul unei rambursări, oprirea indemnizațiilor sau recuperarea unei prestații, primul pas este, în general, Commission de recours amiable – CRA. Cererea se trimite în maximum două luni de la notificare. Procedura este gratuită și se analizează pe baza documentelor. Dacă CRA respinge cererea sau nu răspunde în două luni, pacientul poate sesiza tribunalul judiciar, polul social.
Pentru o decizie de natură medicală — de exemplu, grad de invaliditate, data consolidării sau rata incapacității permanente — recursul se face la Commission médicale de recours amiable – CMRA, tot în două luni. Dacă pacientul este convocat la examinare, se poate prezenta însoțit de medicul ales de el.
În schimb, o penalitate financiară aplicată în procedura antifraudă poate fi contestată direct la tribunalul judiciar special desemnat, potrivit căii indicate în notificare. De aceea, este esențial să fie citită ultima pagină a deciziei: trimiterea contestației către instituția greșită poate duce la pierderea termenului.
Pentru românii din Franța, regula practică este clară: nu ignorați scrisoarea CPAM, nu plătiți imediat fără să verificați calculul și nu presupuneți că orice neconcordanță este fraudă. Cereți dosarul și motivarea, răspundeți cu dovezi și respectați termenul exact înscris în notificare.
Surse folosite
Légifrance – Legea nr. 2026-534 din 25 iunie 2026 privind combaterea fraudelor sociale și fiscale
Légifrance – Codul securității sociale, articolele L114-9, L114-17-1 și L114-17-2
Ameli.fr – Comentariucontester une décision?, actualizat la 30 aprilie 2026
