Comisia Europeană a publicat, la 17 iulie 2026, capitolul dedicat României din Raportul privind statul de drept. Documentul nu descrie România în termeni catastrofali, dar transmite un mesaj ferm: există progrese punctuale, însă Bruxelles-ul cere măsuri mai clare în zone sensibile — independența justiției, anchetarea corupției din sistemul judiciar, declarațiile de avere, consultările publice, ordonanțele de urgență și protecția presei.
Raportul face parte din evaluarea anuală prin care Comisia analizează toate statele membre în patru domenii: sistemul judiciar, cadrul anticorupție, pluralismul și libertatea presei, respectiv mecanismele instituționale de control și echilibru. Pentru cititorii români din țară și din diaspora, miza este practică: calitatea instituțiilor influențează încrederea în stat, accesul la servicii publice, protecția drepturilor și relația cu administrația atunci când există dosare, proprietăți, firme sau litigii în România.
În justiție, Comisia notează că legile justiției continuă să fie aplicate și au contribuit la îmbunătățirea cadrului privind independența și funcționarea sistemului judiciar. Totuși, evaluarea implementării acestor legi a fost pusă în așteptare, iar România este îndemnată să continue analiza în consultare strânsă cu actorii relevanți. Mesajul este că reforma nu trebuie să rămână doar pe hârtie, ci să fie verificată prin efectele ei concrete.
Un reproș important privește procurorii de rang înalt și poliția judiciară. Comisia arată că nu s-au făcut încă pași legislativi pentru întărirea garanțiilor de independență ale procurorilor cu funcții de conducere și pentru organizarea și funcționarea poliției judiciare. În același capitol, raportul menționează presiuni nejustificate resimțite de unii magistrați din interiorul sistemului și cazuri în care judecători au fost recuzați pentru intenția de a sesiza instanțe europene.
La capitolul anticorupție, Comisia consemnează că evaluarea Strategiei naționale anticorupție 2021-2025 a fost finalizată, iar strategia pentru 2026-2030 este în pregătire. Bilanțul urmăririi penale în cazurile de mică și mare corupție este descris ca fiind menținut față de anul precedent. Problema majoră semnalată rămâne însă eficiența anchetelor privind infracțiunile din sistemul judiciar, inclusiv cele de corupție. Raportul spune că nu au fost luate noi măsuri pentru remedierea deficiențelor rămase.
Comisia mai notează efectele hotărârilor privind prescripția răspunderii penale: instanțele inferioare au continuat să închidă dosare de corupție și să anuleze condamnări, inclusiv în cauze de nivel înalt. În același timp, raportul consemnează că numărul dosarelor restante a scăzut semnificativ. Recomandarea pentru România este să ia măsuri astfel încât infracțiunile din justiție să fie anchetate și urmărite penal efectiv.
Pe zona de integritate, România primește și observații pozitive. Comisia menționează adoptarea unor reguli privind „ușile turnante”, adică restricții înainte și după ocuparea unor funcții publice, precum și introducerea regulilor de lobby pentru parlamentari. Totuși, sistemul declarațiilor de avere rămâne în lucru: Agenția Națională de Integritate a depus o propunere legislativă amplă, iar Bruxelles-ul recomandă finalizarea procesului legislativ pentru ca mecanismul să fie eficient.
În domeniul presei, raportul indică vulnerabilități care ating direct calitatea informării publice. Autoritatea de reglementare în audiovizual are mai puține resurse umane, deși are atribuții mai multe. Reformele pentru întărirea guvernanței independente și a independenței editoriale a serviciilor publice media au avansat limitat. Transparența proprietății mass-media are în continuare limite, iar accesul la informații publice rămâne problematic.
Comisia menționează și finanțarea presei private de către partide politice și autorități publice. Noul Cod audiovizual a dus la o marcare mai clară a tipului de conținut decât în trecut, dar anumite practici rămân o problemă. În plus, o lege anti-SLAPP este în pregătire, pe fondul raportării unor noi cazuri de amenințări și hărțuire la adresa jurnaliștilor.
La procesul legislativ, Bruxelles-ul constată că în 2025 au fost adoptate mai puține ordonanțe de urgență decât în 2024 și că au existat pași pentru consultări publice mai eficiente. Totuși, Comisia spune că persistă deficiențe în practică. Impredictibilitatea legislativă, modificările frecvente ale legilor și numărul mare de proiecte aflate în Parlament rămân preocupări majore pentru mediul de afaceri și societatea civilă.
Imaginea de ansamblu este nuanțată: România nu este prezentată ca un caz de colaps instituțional, dar este avertizată că reformele trebuie duse până la capăt. Recomandările Comisiei sunt concrete: evaluarea legilor justiției, garanții pentru procurorii de rang înalt și poliția judiciară, anchete eficiente în sistemul judiciar, un sistem solid al declarațiilor de avere, limitarea ordonanțelor de urgență, consultări publice reale și pași pentru acreditarea instituțiilor naționale pentru drepturile omului conform Principiilor ONU de la Paris.
